Ziua de luni, 2 ianuarie 2023, este zi de odihnă, în conformitate cu hotărârea aprobată miercuri, 28 decembrie 2022. Guvernul a luat o asemenea decizie, pentru că în anul curent mai multe sărbători cad în zile nelucrătoare, așa cum s-a întâmplat cu Revelionul.

Este bine de știut, însă, că aceasta zi va fi recuperată într-o sâmbătă, pe data de 28 ianuarie 2023.

Pentru unitățile din sectorul real al economiei naționale, prezenta hotărâre are caracter de recomandare.

În aceeași hotărâre a Guvernului mai scrie și despre data de 8 mai 2023, luni, care la fel va fi zi de odihnă, fiind urmată de sărbătoarea nelucrătoare – 9 mai, când este marcată Ziua victoriei și comemorării eroilor căzuți.

Astfel, bugetarii vor avea un weekend mai lung, însă și aceasta va fi recuperată în altă zi de sâmbătă, pe data de 13 mai.

#bugetari #zi de odihna

Premierul Vasile Tofan susține că Republica Moldova a pus presiune pe partea ucraineană pentru a asigura un debit mai mare de apă pe Nistru, în condițiile în care nivelul lacului de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un prag critic. Potrivit premierului, de aproape două luni, Ucraina eliberează în aval 25–30 de metri cubi de apă, deși, în aceeași perioadă, în lac intră un volum mai mic de apă.

„Am forțat partea ucraineană să ne dea mai multă apă decât primeau ei din acumularea în lacul Novodnestrovsk”, a declarat Tofan în cadrul unei conferințe de presă.

Premierul a explicat că nivelul apei în lac a coborât până la 111 metri, în condițiile în care nivelul normal este de aproximativ 122 de metri. Potrivit lui Tofan, această situație generează deja riscuri tehnologice pentru infrastructura hidrotehnică ucraineană

„Partea ucraineană ne-a dat detalii tehnice, inclusiv despre riscurile tehnogene pe care și le-au asumat aducând nivelul atât de jos, la 111 metri”, a spus premierul.

Tofan a ținut să clarifice și situația pragului de 102 metri, despre care spune că a fost prezentat drept nivelul-limită.

„102 metri, trebuie să înțelegem, la stația de la Novodnestrovsk, înseamnă punctul mort, când apa nu mai curge. Asta înseamnă că apa a ajuns la un nivel în care deja tehnic nu mai poate curge gravitațional la vale”, a explicat acesta.

Premierul susține însă că riscurile majore apar înainte de atingerea acestui nivel, iar pragul de 111 metri este deja unul critic. În acest context, șeful Guvernului spune că prioritatea imediată este menținerea alimentării cu apă a localităților, în special a municipiului Chișinău și a stațiilor de captare de la Coșernița și Cosăuți.

„Dacă un oraș mare ca Chișinău, care are aproape un milion de oameni, o să rămână fără apă potabilă în robinete și fără canalizare, va fi o catastrofă ecologică”, a avertizat Tofan.

Premierul a precizat că autoritățile au oferit deja pompe suplimentare și au solicitat sprijinul României și al altor state pentru trimiterea unor echipe de ingineri.

„Poți să ai toate pompele din lume, dar dacă nu le poți trage linie de înaltă electricitate, dacă nu poți să le faci să capteze apa de o manieră eficientă, mai ales că lucrăm cu tehnologii construite în anii ’60, stația asta de captare, care nu a fost modernizată”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, autoritățile vor să evite ca problema alimentării cu apă să ajungă într-o situație de criză, iar menținerea accesului la apă trebuie să rămână „focusul principal” al Guvernului.

Republica Moldova a instituit o stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie 2026.