Vaze, tablouri și farfurii decorative. Sunt câteva din darurile primite de președintele Parlamentului, Igor Grosu, de la începutul anului. În total, este vorba de nouă cadouri protocolare, a căror sumă se ridică la peste 7 000 de lei.

Conform extrasului din Registrul de evidență a cadourilor admisibile, cel mai scump cadou primit de Grosu în cadrul întrevederilor a fost de 1 030 de lei. Este vorba de un tablou în ramă – imaginea Ateneului Român din București, oferit de Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministrul României.

În aceeași zi, 28 martie curent, și deputatul PAS, Lilian Carp, care este și președintele Comisiei securitate națională și ordine publică, s-a ales cu un tablou în ramă în care este ilustrat Palatul Parlamentului României, tablou realizat în ediție limitată. Cadoul, estimat la 1 030 de lei, a fost oferit de Ioan-Cristian Chirteș, Președintele Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului României pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații (SRI).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt cadou care nu depășește valoarea de o mie de lei a fost primit de președintele Parlamentului la 28 martie, fiind oferit de președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților a României, Laura Vicol. Este vorba de o ploscă din ceramică de culoare albastră, pictată manual, cu motive tradiționale românești, estimată la 730 de lei.

Cel mai ieftin cadou primit de Igor Grosu este un Cub din sticlă, pe care sunt imprimate însemnele distincte ale Parlamentului European. A fost oferit de Andrius Kubilius, Copreședintele Adunării Parlamentare EURONEST, în data de 20 februarie curent.

Lista cadourilor protocolare, Parlament 2023 by Realitatea.md on Scribd

#2023 #cadouri protocolare #Igor Grosu #parlament

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.