Vaze, tablouri și farfurii decorative. Sunt câteva din darurile primite de președintele Parlamentului, Igor Grosu, de la începutul anului. În total, este vorba de nouă cadouri protocolare, a căror sumă se ridică la peste 7 000 de lei.

Conform extrasului din Registrul de evidență a cadourilor admisibile, cel mai scump cadou primit de Grosu în cadrul întrevederilor a fost de 1 030 de lei. Este vorba de un tablou în ramă – imaginea Ateneului Român din București, oferit de Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministrul României.

În aceeași zi, 28 martie curent, și deputatul PAS, Lilian Carp, care este și președintele Comisiei securitate națională și ordine publică, s-a ales cu un tablou în ramă în care este ilustrat Palatul Parlamentului României, tablou realizat în ediție limitată. Cadoul, estimat la 1 030 de lei, a fost oferit de Ioan-Cristian Chirteș, Președintele Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului României pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații (SRI).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt cadou care nu depășește valoarea de o mie de lei a fost primit de președintele Parlamentului la 28 martie, fiind oferit de președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților a României, Laura Vicol. Este vorba de o ploscă din ceramică de culoare albastră, pictată manual, cu motive tradiționale românești, estimată la 730 de lei.

Cel mai ieftin cadou primit de Igor Grosu este un Cub din sticlă, pe care sunt imprimate însemnele distincte ale Parlamentului European. A fost oferit de Andrius Kubilius, Copreședintele Adunării Parlamentare EURONEST, în data de 20 februarie curent.

Lista cadourilor protocolare, Parlament 2023 by Realitatea.md on Scribd

#2023 #cadouri protocolare #Igor Grosu #parlament

Lituania a anunţat joi, 29 octombrie, că va extinde serviciul militar pentru tineri și va reintroduce recrutarea generală în 2032, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia. Președintele Gitanas Nauseda a explicat că măsura va intra în vigoare peste șase ani pentru că e nevoie de timp pentru pregătirea infrastructurii și pregătirea a cel puțin încă 350 de instructori. Șeful statului a estimat că numărul tinerilor între 18 și 22 de ani care fac armata va crește de la 4.900 în prezent la 7.500, relatează antena3.ro.

Măsura a fost luată joi, la Vilnius, de Consiliul pentru Securitate Naţională al Lituaniei, ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene.

„Am decis că recrutarea generală va fi introdusă începând din 2032”, a declarat preşedintele Gitanas Nauseda după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională.

Planul trebuie să fie aprobat de parlament pentru a putea intra în vigoare.

Președintele lituanian a explicat că a fost ales anul 2032 deoarece este nevoie de timp pentru a pregăti infrastructura necesară pentru cele nouă luni de armată. De asemenea, 350 de instructori adiționali trebuie pregătiți. Antrenarea unui singur instructor durează între trei și patru ani.

În 2015, Lituania a reintrodus parţial serviciul militar (ce fusese abolit în 2008) ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Potrivit lui Nauseda, aproximativ 5.000 de bărbaţi tineri sunt recrutaţi în fiecare an pentru o instruire de bază de nouă luni. Mai exact, tinerii între 18 și 22 de ani, care nu sunt înscriși la facultate sunt recrutați. Numărul va creşte la 7.500 odată cu introducerea serviciului militar general. Lituania are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori.

În ceea ce privește femeile, acestea vor continua să efectueze pregătirea militară doar în cazul în care doresc acest lucru, la fel ca până acum, a precizat şeful statului lituanian.

Costurile tranziţiei către noul sistem se vor ridica la 120 de milioane de euro.