Vaze, tablouri și farfurii decorative. Sunt câteva din darurile primite de președintele Parlamentului, Igor Grosu, de la începutul anului. În total, este vorba de nouă cadouri protocolare, a căror sumă se ridică la peste 7 000 de lei.

Conform extrasului din Registrul de evidență a cadourilor admisibile, cel mai scump cadou primit de Grosu în cadrul întrevederilor a fost de 1 030 de lei. Este vorba de un tablou în ramă – imaginea Ateneului Român din București, oferit de Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministrul României.

În aceeași zi, 28 martie curent, și deputatul PAS, Lilian Carp, care este și președintele Comisiei securitate națională și ordine publică, s-a ales cu un tablou în ramă în care este ilustrat Palatul Parlamentului României, tablou realizat în ediție limitată. Cadoul, estimat la 1 030 de lei, a fost oferit de Ioan-Cristian Chirteș, Președintele Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului României pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații (SRI).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt cadou care nu depășește valoarea de o mie de lei a fost primit de președintele Parlamentului la 28 martie, fiind oferit de președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților a României, Laura Vicol. Este vorba de o ploscă din ceramică de culoare albastră, pictată manual, cu motive tradiționale românești, estimată la 730 de lei.

Cel mai ieftin cadou primit de Igor Grosu este un Cub din sticlă, pe care sunt imprimate însemnele distincte ale Parlamentului European. A fost oferit de Andrius Kubilius, Copreședintele Adunării Parlamentare EURONEST, în data de 20 februarie curent.

Lista cadourilor protocolare, Parlament 2023 by Realitatea.md on Scribd

#2023 #cadouri protocolare #Igor Grosu #parlament

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.