Familia noului şef al Poliţiei de Frontieră, Ruslan Galuşcă, deţine o casă de locuit cu valoarea indicată „0,00 MDL”. Funcționarul și apropiații săi au intrat în posesia locuinței în 2022, prin intermediul unui contract translativ de posesie şi de folosinţă, potrivit declarației de avere publicate de Autoritatea Națională de Integritate.

În document mai este trecută și o mașină Skoda Superb, produsă în 2009, dar care nu este înregistrată pe numele lui Ruslan Galușcă. Aceasta a fost adusă de peste hotare și devamată în 2019. Valoarea de piață indicată este de 6000 de euro, iar valoarea bunului – 9500 de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În anul 2022, Ruslan Galușcă a încasat de la Poliția de Frontieră salariu de 211.769 de lei. Peste 101.000 de lei i s-au plătit de la Direcția Regională Est a Poliției de Frontieră, iar unul dintre membrii familiei sale a primit salariu de peste 76.000 de lei de la o bancă comercială din Moldova.

Circa 7000 de lei au fost încasați de funcționar pentru concediu medical, alte peste 15.000 de lei – indemnizație pentru chirie și alte peste 13.000 de lei pentru deplasări de serviciu. Familia sa a mai primit și 3072 de roni indemnizație pentru copilul minor.

Declarație de avere Ruslan … by Realitatea.md

#avere #declarație #Politia de frontiera #Ruslan Galușca #sef

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.