DOC Casa unde au loc percheziții costă peste două milioane de lei. Ultima declarație de avere a lui Dodon

Casa lui Igor Dodon, amplasată în sectorul Buiucani al capitalei, costă peste două milioane de lei potrivit ultimei declarații de avere. Actualmente locuința care depășește 400 de metri pătrați este percheziționată de oamenii legii.

Conform celei mai recente declarații de avere făcută publică, ex-președintele a intrat în posesia imobilului în 2012. În același an el a procurat și un teren intravilan cu valoare de peste 450.000 de lei.

În declarația pentru anul 2021 nu sunt trecut automobile ale familiei Dodon. Politicianul a primit salariu de parlamentar de peste 57.000 de lei și leafă oferită de PSRM – mai multe de 37.000 de lei. În același timp, soția lui a ridicat peste 295.000 de lei salariu de la Exclusiv Media SRL.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Dodon mai are contractat și un credit în valoare de 1,4 milioane de lei. Acesta i-a fost oferit tot în 2013, iar banii urmează să fie restituiți până în 2028.

LIVE de la casa lui Igor Dodon unde se desfășoară percheziții

În dimineața de marți, 24 mai, la domiciliul lui Igor Dodon au descins oamenii legii cu percheziții. Presa de la Chișinău scrie că politicianul a fost reținut pentru 72 de ore, iar Procuratura a confirmat pentru Realitatea că ex-președintele este acuzat de trădare de Patrie, îmbogățire ilicită, corupere pasivă și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală.

#percheziții la Dodon #casa lui Dodon #Dodon reținut #declaratie de avere #Igor Dodon

Orice caz de condamnare a Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) putea fi prevenit dacă statul ar fi acționat în interesul drepturilor omului. O spune directorul de programe al Asociației Promo LEX, avocatul Vadim Vieru. Într-un interviu pentru Agenția de presă IPN, expertul a menționat că există probleme în sistemul justiției și acolo unde s-a intervenit cu măsuri deficiențele au fost remediate.

„De exemplu, în ceea ce ține de condamnările pentru condițiile de detenție. Ca să nu mai ai condamnări la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului trebuie să îmbunătățești condițiile de detenție și asistența medicală în sistemul penitenciar. Sunt bani care trebuie investiți de stat și sunt bani destul de mulți. Chiar și în aceste circumstanțe, statul nu face multe ca să îmbunătățească cumva condițiile. Chiar dacă se schimbă guverne, politicieni, și acești politicieni reușesc și ei să ajungă prin Penitenciarul 13. Este regretabil, pentru că acolo sunt oameni”, a notat avocatul.

În anul 2021, din Republica Moldova au fost expediate la CEDO circa 600 de plângeri. Cifra este în scădere în comparație cu 2019-2020, când numărul cererilor ajungea și la o mie. Expertul spune că această scădere se explică prin mai mulți factori, inclusiv că au apărut mai multe remedii la nivel național.

Justițiabilii din Moldova consideră că în instanțele naționale cauzele sunt examinate încet și există dosare specifice în cazul căror viteza de examinare trebuie să fie mai mare. Însă aceasta este mai mare, de exemplu în comparație cu Italia.

„Oamenii ar trebui să înțeleagă că un caz poate fi examinat mai încet, iar ca urmare să obții o hotărâre care nu este pronunțată în grabă de judecător. El trebuie să reușească să intre în esența cauzei, să le permită părților să administreze toate probele, după care să pronunțe o hotărâre fără avea anumite regrete sau mustrări”, explică avocatul.

Cât despre CEDO, o examinare durează 6-10 ani, ceea ce pentru reclamant este foarte mult, pentru că în unele cazuri aceștia chiar decedează și nu ajung să apuce o hotărâre CEDO. Dar situația este diferită pe motiv că este o instanță internațională nu îi poate fi imputat faptul că nu examinează anumite cauze în termene rezonabile. Or, mulți numesc Curtea Europeană „victima propriului succes”, în sensul în care soluțiile cu impact pe anumite cazuri, tot mai multă lume se adresează la Curte.

„În acest moment Curtea este foarte încărcată. Chiar dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar înceta acum să accepte cauze, ea ar mai avea de lucru pentru încă vreo doi-trei ani și poate și mai mult”, a notat Vadim Vieru.