Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

(DOC) Câți bani câștigă cel care gestionează banii țării? Dumitru Budianschi: Lexus și două apartamente

30 Mart. 2022, 10:20
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
30 Mart. 2022, 10:20 // Actualitate //  Realitatea.md

Ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi deține în proprietate două apartamente și un autoturism marca Lexus, procurat în anul 2020. Potrivit declarației de avere depuse de șeful de la Finanțe pentru anul 2021, anul trecut, Dumitru Budianschi a încasat salarii de la Ministerul Finanțelor, de la Parlament (în perioada când deținea funcția de deputat) și de la Centrul Analitic Expert Forum.

Potrivit declarației de avere, în cele 4 luni de la învestirea Guvernului, Budianschi a ridicat de la Ministerul Fiananțelor peste 62 de mii de lei salariu, adică peste 15 mii de lei salariu lunar.

Salariu 2021:

  • 62,328 lei (Ministerul Finanțelor)
  • 219,379 lei (Centrul Analitic Independent Expert Forum)
  • 4120 lei (Parlamentul Republicii Moldova)

De la Parlament, Dumitru Budianschi a mai obținut o indemnizație de transport în valoare de 1477 lei. De asemenea, șeful de la Finanțe a indicat anul trecut că soția sa a ridicat o pensie de 39.274 lei.
Potrivit declarației de avere, Budianschi deține două apartamente, unul de 72 de metri pătrați, procurat încă în 1992 și unul de 104 metri pătrați, procurat în 2016.

De asemenea, ministrul Finanțelor conduce un automobil de model Lexus NX300h, fabricat în anul 2016 și procurat în anul 2020.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.