Experții din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) nu par să fie de acord cu modificarea Legii CNA. Ei văd riscuri în proiectul de lege care deja a fost votat în lectura a II-a care este și finală. „Analiza prevederilor proiectului denotă promovarea intereselor în alegerea în mod direct adirectorului Centrului Național Anticorupție pe criterii politice, ceea ce presupune angajarea politicădin partea directorului în fața celor care l-au ales și, respectiv, știrbirea independenței și eficiențeiinstituției”, scrie în concluzia experților.

Proiectul legii pentru modificarea articolului 8 din Legea nr.1104/2002 cu privire la CNA este promovat de către un grup de deputați în Parlament, în scopul simplificării procedurii de numire în funcție a directorului CNA, prin excluderea concursului organizat și desfășurat în acest scop de către Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului.

Însă, potrivit celor de la CNA, proiectul nu corespunde interesului public general, deoarece va contribui la slăbirea instituțională și subminarea independenței Centrului în calitate de entitate specializată în prevenirea și combaterea corupției.

„În normele proiectului supus expertizei anticorupție a fost identificată concurența normelor de drept, atât cu dispozițiile actelor normative naționale, cât și cu prevederile actelor normative internaționale în domeniul anticorupție. În scopul preîntâmpinării apariției manifestărilor de corupție la aplicarea în practică a prevederilor proiectului, considerăm oportună redactarea acestuia în contextul obiecției și recomandării din prezentul raport de expertiză anticorupție”, scrie în documentul semnat de Vadim Gheorghiţă, inspector principal al Direcției legislație și expertiză anticorupție.

Potrivit noilor modificări, noul director urmează să fie propus deja de cel puțin 20 de deputați plenului Parlamentului pentru numire în funcție, adică se omite procedura de alegere prin concurs și va fi numit în funcție cu votul majorității deputaților aleși, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat.

A fost elaborat de deputații fracțiunii PAS și criticat de opoziție.

În prezent, directorul CNA este Ruslan Flocea.

#CNA #expertiză

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.