Cabinetul de miniștri a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2022. Principalele măsuri de politici se referă la domeniul salarizării, ocrotirii sănătății, protecției și asigurării sociale, dezvoltării regionale și locale, precum și a mediului de afaceri.

Potrivit proiectului, veniturile la bugetul de stat vor constitui, în anul viitor, 50,1 miliarde lei și vor fi în creștere cu 9,2% față de anul curent. Majorarea veniturilor se datorează, în principal, încasărilor din impozite și taxe, ca urmare a îmbunătățirii indicatorilor macroeconomici și unor măsuri de politică fiscală.

„Proiectul mai prevede alocarea resurselor pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului cu 200 lei, de rând cu creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor, compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și extinderea ariei de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională, fiind inclusă și dezvoltarea locală – cu 550 milioane lei. De asemenea, proiectul de lege prevede creșterea graduală a salariilor angajaților din sectorul bugetar, precum și ajustarea prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și altor acte normative. Astfel, valoarea de referință generală care se aplică pentru calcularea salariilor a peste 72 mii de angajați din sectorul bugetar se va majora până la 1800 lei, iar pentru 103 mii de angajați – până la 1900 lei. Totodată, proiectul prevede alocații pentru majorarea claselor de salarizare pentru șoferi angajați în sistemul bugetar”, a anunțat ministrul Finanțelor.

Pe partea de cheltuieli a fost operată o majorare cu peste 7,5 miliarde lei a cheltuielilor din bugetul de stat comparativ cu cele prevăzute pentru anul curent. Astfel, cheltuielile totale vor constitui 65,2 miliarde lei. Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, 51,4% sau 33,5 miliarde lei reprezintă transferuri către alte bugete (BASS, FAOAM și APL), iar 48,6% sunt cheltuieli pentru implementarea programelor, prin intermediul autorităților publice centrale.

Cheltuielile destinate implementării proiectelor finanțate din surse externe vor constitui, în anul 2022, circa 5,4 miliarde lei, reprezentând 8,3% din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

„Pe lângă aceasta, în proiectul bugetului pe anul 2022 se prevede asigurarea programelor actuale de cheltuieli. Per total, cheltuielile capitale vor constitui 6,7 miliarde lei (cu 1,8 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2021), dintre care investițiile capitale vor constitui 2,7 miliarde lei (405 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2021). Deficitul bugetului de stat este prevăzut în sumă de 15,1 miliarde lei. Principalele surse de finanțare a acestuia sunt sursele externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe) și sursele interne (emisiunea VMS și mijloace din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public)”, a mai precizat Budianschi.

Soldul datoriei de stat la 31 decembrie 2022 se estimează la 103,3 miliarde lei, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 40,4%, cu 3,7 puncte procentuale mai mult față de valoarea precizată pentru finele anului 2021.

Proiectul a fost elaborat conform cadrului legal și altor acte normative, care reglementează aspectele bugetar-fiscal și urmează să fie remis Parlamentului pentru examinare și adoptare.

#aprobat #buget de stat 2022 #Guvern #ministere

Informațiile apărute pe unele canale de Telegram, potrivit cărora Alexandr Stoianoglo ar urma să fie candidatul PAS-ului la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, sunt false. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, scrie Newsmaker.md.

Tot în emisiune, șeful legislativului a apreciat prestația lui Stoianoglo în timpul negocierilor dintre Comrat și Chișinău privind particularitățile desfășurării alegerilor. Totodată, Grosu i-a recomandat lui Stoianoglo să aleagă un alt loc pentru eventualele anunțuri electorale, decât Parlamentul.

„Evident că este un fals. (…) Comunicăm foarte rar cu domnul Stoianoglo și mai mult în ședință în plen. Dar vreau să vă spun că i-am văzut prestația în cadrul negocierilor. (…) Atunci când încercam să găsim soluții pentru particularitățile desfășurării alegerilor. Când veneau deputații din Adunarea Populară la Chișinău. (…) A fost invitat și domnul Stoianoglo. A avut o poziție foarte corectă. A fost plăcut surprins. În multe momente intervenea și spunea: „Colegi, aici e clar soluția, e benefică și e corectă ca aceleași reguli să fie aplicate, de desfășurare a alegerilor, pe tot teritoriul Republicii Moldova”. (…) Nu pot să mă pronunț despre capacitățile dumnealui manageriale și nici nu e cazul să mă pronunț”, a spus Grosu.

De asemenea, Igor Grosu a fost întrebat dacă PAS va participa, în calitate de partid, la alegerile din Găgăuzia, la care a răspuns:

„Noi n-avem o decizie la capitolul acesta. Vă spun așa cum este, încă discutăm. (…) Noi ne dăm bine seama șansele care le avem acolo, dar, în același timp, nu putem să lăsăm oamenii”, a comunicat Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pe 7 septembrie 2026, Alexandr Stoianoglo a anunțat că va candida independent pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Deputatul că nu își depune mandatul, dar îl va sista pe perioada campaniei electorale.

Alegerile bașcanului Găgăuziei urmează să aibă loc pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul la care va fi formată noua componența a Adunării Populare.