DOC De 26 de ani la CtEDO: Care sunt cele mai încălcate drepturi în Republica Moldova

La 12 septembrie 2023 se împlinesc 26 de ani de când Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) examinează plângerile depuse împotriva Republicii Moldova. În context, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a sintetizat într-un document toate încălcările comise de țara noastră, trecând în revistă tipurile de violări și hotărârile de condamnare a Republicii Moldova.

În total, statul a fost condamnat de 590 de ori în urma constatării a 764 de violări ale drepturilor omului. Cele mai multe constatări vizează încălcarea dreptului la un proces echitabil. Autoritățile Republicii Moldova au admis de 239 de ori încălcarea acestui drept, protejat de Articolul 6 din Convenție.

Acesta este urmat de încălcarea Articolului 3 din CEDO care prevede interzicerea torturii. Reprezentanții statului au neglijat această prevedere în 180 de cazuri. De asemenea, dreptul la libertate și siguranță a fost încălcat de 113 ori, iar dreptul la un recurs efectiv a fost violat în 65 de cazuri.

„Documentul reprezintă un efort analitic care are scopul de a informa societatea despre necesitatea respectării drepturilor omului, dar și de a spori nivelul de informare a specialiștilor despre cauzele moldovenești la CtEDO. Ne dorim foarte mult ca această culegere de jurisprudență să faciliteze aplicarea standardelor CtEDO la nivel național și să contribuie la prevenirea unor violări similare”, a declarat Daniel Goinic, directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drepturi #incalcari #CtEDO

Republica Moldova își consolidează capacitățile în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului prin cooperarea cu Uniunea Europeană. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, luni, 23 iunie curent, a avut loc un atelier de lucru dedicat alinierii cadrului legislativ și instituțional al Republicii Moldova în domeniul AML/CFT (anti-spălare de bani și combaterea finanțării terorismului) la standardele Uniunii Europene.

Atelierul a reunit reprezentanți ai Băncii Naționale a Moldovei și ai Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, fiind conceput ca o platformă practică pentru consolidarea capacităților instituționale în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru îmbunătățirea proceselor de identificare și recuperare a activelor provenite din infracțiuni.

Prim-viceguvernatorul BNM, Petru Rotaru, a evidențiat importanța cooperării internaționale și a asistenței europene în procesul de aliniere a cadrului național la standardele și reglementările Uniunii Europene.

„Sprijinul constant al partenerilor europeni este un element-cheie în procesul de aliniere a Republicii Moldova la acquis-ul comunitar. Prin îmbunătățirea capacităților instituțiilor noastre și cu asistența partenerilor internaționali, Republica Moldova poate răspunde angajamentului ferm de a prelua cele mai bune practici europene, implementând eficient cadrul de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului”, a subliniat prim-viceguvernatorul BNM.

Participanții au analizat domeniile în care legislația națională trebuie consolidată pentru a corespunde pe deplin standardelor europene.

În context, Petru Rotaru a menționat progresele Republicii Moldova în procesul de aliniere la standardele internaționale de integritate financiară, confirmate prin acceptarea Republicii Moldova în sistemul european de plăți SEPA, inclusiv de noul raport al Comitetului MONEYVAL din cadrul Consiliului Europei care relevă îmbunătățiri semnificative în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.

„Directiva cuprinde elemente esențiale ce țin de raportarea beneficiarului efectiv și colaborarea dintre instituții. Prin consolidarea eforturilor am demonstrat că putem face acest schimb de experiență, iar Banca Națională a Moldovei rămâne profund angajată în procesul de îmbunătățire a cadrului legal”, a evidențiat oficialul BNM.

Atelierul a fost organizat în cadrul programului Parteneriat pentru o bună guvernare al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, care are drept scop sprijinirea țărilor din Parteneriatul Estic în prevenirea și combaterea criminalității economice la nivel național și regional.