DOC De ce Dragalin refuză să meargă în Parlament pe cazul Răducanu: Procedura ar avea conotația unui control politic

Veronica Dragalin consideră că invitația deputaților din Comisia juridică a Parlamentului, pe „cazul Răducanu”„ar avea conotația unui control de natură politică asupra Procuraturii”. Din acest motiv, șefa Procuraturii Anticorupție (PA) este gata să comunice în scris „aspectele ce se doresc a fi clarificate”.

O scrisoare în acest sens a fost expediată în adresa Veronicăi Roșca, președinta Comisiei juridice din Parlament, de Veronica Dragalin.

„Audierea de către membrii Comisiei a unui procuror sau judecător indiferent de funcția deținută se situează în afara cadrului legal care reglementează obiectul de activitate și competențele funcționale ale Comisiei juridice, numiri și imunități, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul Parlamentului şi Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 86 din 29.07.2021.

Chemarea și audierea unui procuror de către Comisie contravine rolului și scopului acesteia, neexistând o astfel de obligație juridică pentru procurori și nici vreun raport de subordonare care să justifice o asemenea procedura ce ar avea conotația unui control de natură politică asupra Procuraturii, care conform art.124 din Constituția Republicii Moldova este o instituție publică autonomă în cadrul autorității judecătorești.

Procurorii pot oferi informații de interes public, dar care nu implică darea explicațiilor sau justificărilor asupra soluției adoptate, precum şi elucidarea aspectelor procesuale privind derularea unor cauze aflate pe rol, iar politicienii trebuie să se abțină în a da ordine justiției, fapt reiterat de Curtea Constituțională, în Hotărârile nr.29 din 23.09.2013, nr.20 din 04.06.2014”, se arată în scrisoarea transmisă în adresa Veronicăi Roșca.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul unei emisiuni, Olesea Stamate, membra Comisiei juridice, a declarat că „este păcat” că Veronica Dragalin a refuzat să se prezinte la ședința Comisiei juridice a Parlamentului pentru a oferi detalii despre investigațiile pornite pe „cazul Tatianei Răducanu”.

Tatiana Răducanu părăsește Comisia pre-vetting: A fost transmisă o scrisoare care pune la îndoială integritatea mea

Amintim că Tatiana Răducanu și-a dat demisia la mijlocul lunii mai 2024, după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora fosta judecătoare ar avea legături cu Veaceslav Platon și Ilan Șor. Aceasta ar fi executat comenzile lui Veaceslav Platon și ale lui Aureliu Colenco, ultimul fiind actualmente principalul avocat al lui Ilan Șor. Tatiana Răducanu a negat acuzațiile.

Joi, 16 mai curent, demisia Tatianei Răducanu a fost aprobată de Parlament.

Pe data de 13 iunie, Procuratura Anticorupție (PA) a inițiat o cauză penală pentru investigarea unei presupuse acțiuni ilegale de corupere activă. Potrivit informațiilor furnizate anterior de PA, în această cauză figurează Tatiana Răducanu, fostă membră a Comisiei Pre-Vetting și a Comisiei de Vetting.

#Tatiana Răduceanu #Comisia juridică #Veronica Dragalin #Procuratura Anticoruptie.

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.