Kelly ADmas Smith, desemnată încă în martie 2024 ambasadoare în Moldova, așa și nu a ajuns la Chișinău. Deși unele voci susțineau că ar fi vorba despre „reformarea” pe care o vrea Donald Trump în sistemul Afacerilor Externe, motivul pare să fie unul mai mult birocratic.

Nominalizarea diplomatei americane a fost transmisă senatului pe 14 martie 2024. Comitetul pentru Afaceri Externe a desfășurat audieri pe 9 mai 2024.

Pe 1 martie 2025, decizia de desemnare a fost returnată președintelui Statelor Unite ale Americii, fiind invocat paragraful 6 din Regulamentul XXXI al Senatului. Documentul limitează perioada de timp în care se pot lua decizii privind nominalizările.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nominalizări nici confirmate, nici respinse în timpul sesiunii la care sunt făcute, nu vor fi luate în considerare la nicio sesiune ulterioară, fără a fi depuse din nou la Senat de către președinte. Dacă Senatul va amâna sau va lua o pauză mai mare de 30 zile, toate nominalizările în așteptare și în privința cărora nu s-a acționat vor fi returnate de către secretar președintelui și nu vor mai fi luate în considerare decât dacă vor fi din nou transmise Senatului de către președinte”, se arată în reglementare.

Precizăm că, potrivit lui Igor Grosu, autoritățile din Republica Moldova așteaptă desemnarea unui ambasador american în țara noastră. Președintele Parlamentului a punctat că va insista, în timpul vizitei sale în SUA din luna martie, ca procedurile să fie accelerate.

VIDEO Moldova va avea alt ambasador american, în locul lui Kelly Adams Smith? Igor Grosu: Așteptăm desemnarea

#ambasadoare #Kelly Adams Smith #Moldova #presedinte #Senat

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.