Kelly ADmas Smith, desemnată încă în martie 2024 ambasadoare în Moldova, așa și nu a ajuns la Chișinău. Deși unele voci susțineau că ar fi vorba despre „reformarea” pe care o vrea Donald Trump în sistemul Afacerilor Externe, motivul pare să fie unul mai mult birocratic.

Nominalizarea diplomatei americane a fost transmisă senatului pe 14 martie 2024. Comitetul pentru Afaceri Externe a desfășurat audieri pe 9 mai 2024.

Pe 1 martie 2025, decizia de desemnare a fost returnată președintelui Statelor Unite ale Americii, fiind invocat paragraful 6 din Regulamentul XXXI al Senatului. Documentul limitează perioada de timp în care se pot lua decizii privind nominalizările.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nominalizări nici confirmate, nici respinse în timpul sesiunii la care sunt făcute, nu vor fi luate în considerare la nicio sesiune ulterioară, fără a fi depuse din nou la Senat de către președinte. Dacă Senatul va amâna sau va lua o pauză mai mare de 30 zile, toate nominalizările în așteptare și în privința cărora nu s-a acționat vor fi returnate de către secretar președintelui și nu vor mai fi luate în considerare decât dacă vor fi din nou transmise Senatului de către președinte”, se arată în reglementare.

Precizăm că, potrivit lui Igor Grosu, autoritățile din Republica Moldova așteaptă desemnarea unui ambasador american în țara noastră. Președintele Parlamentului a punctat că va insista, în timpul vizitei sale în SUA din luna martie, ca procedurile să fie accelerate.

VIDEO Moldova va avea alt ambasador american, în locul lui Kelly Adams Smith? Igor Grosu: Așteptăm desemnarea

#ambasadoare #Kelly Adams Smith #Moldova #presedinte #Senat

Violența și bullyingul au fost cele mai frecvente probleme sesizate în instituțiile de învățământ din Moldova în perioada 2024-2026. Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a examinat 40 de cazuri, în care au fost constatate 52 de abateri de la normele de etică și integritate.

Potrivit raportului Consiliului, 16 sesizări au vizat violența și bullyingul. Alte 14 cazuri au fost legate de colectarea de bani și corupție, iar 12 au vizat probleme de management și conflicte. Au mai fost înregistrate patru cazuri de ultragiere a cadrelor didactice.

Cele mai multe sesizări au venit din municipiul Chișinău. Aici au fost înregistrate 15 cazuri, adică 37,5% din total. Câte trei cazuri au fost raportate în raionul Fălești și în UTA Găgăuzia.

În raioanele Strășeni, Orhei, Drochia, Briceni și Ungheni au fost câte două cazuri. Câte un caz a fost înregistrat în Telenești, Nisporeni, Călărași, Anenii Noi, Căușeni, Ialoveni, Taraclia, Dubăsari și Tiraspol.

Potrivit datelor, cele mai multe cazuri au fost raportate în licee – 14, urmate de gimnazii, cu 13 cazuri., iar în grădinițe au fost înregistrate 10 cazuri.

Din cele 40 de cazuri, 30 au fost deja examinate. Două sunt încă în proces de examinare, cinci au fost suspendate, iar trei au fost clasate.

În urma celor 30 de cazuri examinate, Consiliul a luat 56 de măsuri și decizii. Trei persoane au rămas fără grad managerial sau didactic, iar în alte cinci cazuri s-a decis încetarea contractului de muncă sau demisia.

Au mai fost aplicate șapte sancțiuni disciplinare, sub formă de mustrare aspră, mustrare sau avertisment. În 34 de situații au fost emise notificări de atenționare, iar șapte cazuri au fost transmise Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică pentru examinare, monitorizare sau acordarea de suport.

Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a fost creat în iulie 2024 și examinează sesizările privind posibile încălcări ale normelor de etică și integritate în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic.