Kelly ADmas Smith, desemnată încă în martie 2024 ambasadoare în Moldova, așa și nu a ajuns la Chișinău. Deși unele voci susțineau că ar fi vorba despre „reformarea” pe care o vrea Donald Trump în sistemul Afacerilor Externe, motivul pare să fie unul mai mult birocratic.

Nominalizarea diplomatei americane a fost transmisă senatului pe 14 martie 2024. Comitetul pentru Afaceri Externe a desfășurat audieri pe 9 mai 2024.

Pe 1 martie 2025, decizia de desemnare a fost returnată președintelui Statelor Unite ale Americii, fiind invocat paragraful 6 din Regulamentul XXXI al Senatului. Documentul limitează perioada de timp în care se pot lua decizii privind nominalizările.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nominalizări nici confirmate, nici respinse în timpul sesiunii la care sunt făcute, nu vor fi luate în considerare la nicio sesiune ulterioară, fără a fi depuse din nou la Senat de către președinte. Dacă Senatul va amâna sau va lua o pauză mai mare de 30 zile, toate nominalizările în așteptare și în privința cărora nu s-a acționat vor fi returnate de către secretar președintelui și nu vor mai fi luate în considerare decât dacă vor fi din nou transmise Senatului de către președinte”, se arată în reglementare.

Precizăm că, potrivit lui Igor Grosu, autoritățile din Republica Moldova așteaptă desemnarea unui ambasador american în țara noastră. Președintele Parlamentului a punctat că va insista, în timpul vizitei sale în SUA din luna martie, ca procedurile să fie accelerate.

VIDEO Moldova va avea alt ambasador american, în locul lui Kelly Adams Smith? Igor Grosu: Așteptăm desemnarea

#ambasadoare #Kelly Adams Smith #Moldova #presedinte #Senat

Judecătorii și procurorii care au demisionat după expirarea termenului legal de 20 de zile vor putea continua procedura de vetting, dacă solicită acest lucru. Curtea Constituțională a decis că demisia depusă după acest termen nu mai poate fi considerată automat drept nepromovare a evaluării integrității. Hotărârea a fost pronunțată pe 12 noiembrie, în urma examinării unei sesizări care vizează cazul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, scrie Rupor.md.

Curtea a declarat neconstituțională sintagma „indiferent de motivul indicat” din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Până acum, prevederea stabilea că persoanele care demisionau după expirarea celor 20 de zile de la notificarea privind începerea evaluării erau considerate automat că nu au promovat vetting-ul.

Potrivit noii proceduri stabilite de Curte, evaluarea va continua la cererea persoanei vizate, chiar dacă aceasta a depus cererea de demisie după termenul prevăzut de lege. Regulile vor fi aplicate până când Parlamentul va modifica legislația.

Sesizarea a fost examinată în contextul dosarului ajuns la Curtea Supremă de Justiție, în care este contestată evaluarea Veronicăi Dragalin. Aceasta a fost depusă de judecătorii Stela Procopciuc, Ion Munteanu și Vladislav Gribincea, precum și de avocatul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Vladimir Grosu.

Curtea Constituțională a admis sesizarea doar parțial. Celelalte solicitări ale avocatului, care vizau mai multe prevederi ale legii, au fost declarate inadmisibile.

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia la 19 februarie 2025, iar mandatul său a încetat pe 4 martie. În iunie, comisia de evaluare a constatat că aceasta nu a promovat vetting-ul, după ce a demisionat în afara termenului prevăzut de lege. Ulterior, pe 17 iulie, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul comisiei și i-a stabilit o interdicție de cinci ani de a ocupa funcția de procuror sau alte funcții de demnitate publică, calculată din momentul în care decizia va deveni definitivă.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată și a intrat în vigoare la data pronunțării. Parlamentul urmează să fie sesizat pentru a aduce legislația în concordanță cu decizia. În cadrul examinării au fost formulate și două opinii separate.