Liderul fracțiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, și-a cheltuit aproape tot salariul din 2025 pentru servicii de pază. Conform declarației de avere depuse, politicianul a primit leafă de peste 618.000 de lei de la formațiunea pe care o conduce și mai mult de 28.000 de lei de la Parlament. Alte circa 3900 de lei i-au fost transferate de Legislativ drept compensație anuală pentru cheltuieli tratament.

Oficialul a mai avut, la capitolul venituri, dobândă de 247 de lei de la o bancă din Republica Moldova.

Nouă în declarația de avere este o locuință dobândită în 2024, în valoare de peste 98.000 de euro, obținută prin intermediul unui contract de investiții. În același an, politicianul a devenit posesorul unui Range Rover de 177.000 de euro și a unui Mercedes Sprinter de 62.000 de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2025, Usatîi și-a schimbat ceasul Brequet de 70.000 de euro pe un Patek Philippe Cubitus, cu valoare egală. În colecția sa se mai numără două ceasuri Brequet, unul 125.000 de euro și altul de 30.000 de euro.

Referitor la cheltuieli, Usatîi a declarat că în 2025 a plătit 132.000 de euro pentru servicii turistice, 180.000 de euro pentru chiria bunurilor imobile, 640.000 de lei pentru pază, 176.000 de euro și 27,8 milioane de ruble pentru organizarea evenimentelor, dar și 1,5 milioane de lei pentru activitate filantropică.

#avere #cheltuieli #deputat #paza #turism

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.