Serviciul de Informații și Securitate (SIS) urmează să fie împuternicit cu noi responsabilități în elaborarea și implementarea un sistem de măsuri orientate spre descoperirea, prevenirea și contracararea acțiunilor care, conform Concepției securității informaționale a Republicii Moldova, reprezintă amenințări la adresa securității informaționale și anume cum ar fi dezinformarea, manipularea și diseminarea informațiilor false. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de către un grup de deputați PAS, lucru ce a stârnit nemulțumirea opoziției parlamentare, care acuză guvernarea că vrea să „instaureze un regim dictatorial pentru a putea interzice difuzarea și închiderea posturilor TV care nu le sunt comode”.

Potrivit proiectului de lege, propune clarificarea și detalierea dimensiunii unui drept existent al SIS și acțiunile ce urmează a fi întreprinse pentru contracararea dezinformării sau răspândirii informațiilor false ce afectează securitatea informațională vehiculată în sistemele de comunicații electronice.

Astfel, SIS va avea dreptul să înainteze, în limita competenței sale, autorităţilor și instituţiilor publice, persoanelor juridice indiferent de tipul de proprietate, precum şi persoanelor fizice, indicaţii executorii privind înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care contribuie la realizarea amenințărilor la adresa sistemului naţional de securitate, inclusiv a amenințărilor la adresa securității informaționale.

Documentul propune definirea în Legea cu privire la libertatea de exprimare a noțiunilor de „spațiu informațional mediatic”, „spațiu informațional public”, „informație falsă”, „informație ce afectează securitatea spațiului informațional public” și „dezinformare” ce se va aplica în sensul legislației privind libertatea de exprimare. În scopul protejării libertății publicului de a fi informat, prevederile din proiect stabilesc că, dezinformarea și/sau răspândirea informațiilor ce afectează securitatea spațiului informațional public sunt interzise. În acest sens, pentru protejarea libertății publicului de a fi informat prin contracararea dezinformării/informațiilor false în spațiul informațional public vor fi reglementate competențele, acțiunile și procedurile autorităților responsabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drept efect sunt prevăzute sancțiuni penale și contravenționale pentru neexecutarea dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale sau a hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare, precum și pentru răspândirea dezinformării sau a informațiilor false ce afectează securitatea informațională a țării.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informației va efectua reglementarea comunicațiilor electronice, inclusiv prin controlul asupra executării de către furnizorii de rețea și/sau servicii de comunicații electronice a obligației de blocare imediată a accesului utilizatorilor din Republica Moldova la sursele cu conținut online calificate, în condițiile legii, de către SIS Consiliul Audiovizualului drept informații ce afectează securitatea spațiului informațional public.

Totodată, persoanele fizice și juridice care dețin pagini web sunt obligate să plaseze informații de contact la un loc vizibil care ar permite identificarea acestora, precum și acțiunile autorității responsabile și procedurile aferente în aceste situații.

Se va modifica și Codul serviciilor media audiovizuale

Proiectul de lege vine să reglementeze în Codul serviciilor media audiovizuale o noțiune detaliată a „dezinformării”, care este inspirată din definiția dezinformării conținută în Codul Uniunii Europene de bune practici privind dezinformarea, precum și să stabilească acțiunile furnizorilor de servicii media audiovizuale și ale Consiliului Audiovizualului.

Proiectul de lege propune re-adoptarea a unei serii de prevederi abrogate de precedentul Parlament, printre care normele privind programele audiovizuale achiziționate, operele audiovizuale europene și cele ce țin de protejarea spațiului audiovizual național. Totodată, proiectul propune completarea cu prevederi noi, legat de comunicările comerciale audiovizuale, retransmisiunea publicității și teleshopping-ului.

În scopul protejării spațiului audiovizual național şi asigurării securității informaționale, se introduc noi prevederi:

furnizorii de servicii media audiovizuale nu vor difuza, iar distribuitorii de servicii media audiovizuale nu vor retransmite programe audiovizuale care au fost inițial produse în state care nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră, cu excepția filmelor artistice și de scurt metraj care nu au conținut militar, precum și a emisiunilor de divertisment care nu au conținut militar și a programelor audiovizuale care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii și Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră;
furnizorii de servicii media nu vor difuza și distribuitorii de servicii media nu vor retransmite programe audiovizuale care, indiferent de proveniența lor, în condițiile legii, sunt calificate drept conținând informații ce afectează securitatea spațiului audiovizual național sau dezinformare.

În partea ce ține de sancțiunile, în redacția actuală a articolului 84, Codul serviciilor media audiovizuale prevede sancțiuni care se aplică în mod gradual furnizorilor de servicii media, în următoarea ordine: avertizare publică, amendă, suspendarea licenței de emisie și retragerea licenței de emisie. Respectiv, prin soluțiile legislative propuse de prezentul proiect de lege se propune completarea art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale cu o serie de sancțiuni, printre care:

pentru încălcarea prevederilor privind programele audiovizuale locale, se exclude sancțiunea cu avertizare publică și se introduce un nou tip de sancțiune, și anume suspendarea dreptului de a difuza comunicările comerciale audiovizuale de la 6 luni până la 12 luni și suspendarea licenței de emisie a furnizorului de servicii media, care a încălcat decizia Consiliului Audiovizual privind suspendarea dreptului de a difuza comunicările comerciale audiovizuale,
pentru încălcarea prevederilor privind retransmisiunea publicității și teleshopping-ului, se introduc sancțiuni cu amenzi de la 25000 de lei la 30000 de lei, și 40000 de lei la 70000 de lei pentru încălcarea repetată a prevederilor, urmate de suspendarea autorizației de retransmisie pentru o perioadă de la 6 luni până la 12 luni pentru încălcarea repetată a prevederilor legate de retransmisiunea publicității și teleshopping-ului,
se impune completarea art. 84 cu sancțiuni ce vizează acțiunile de dezinformare. Totodată, pornind de la faptul că dezinformarea este considerată o încălcare la fel de gravă precum discursul care incită la ură, sunt aplicate aceleași trepte de sancțiuni prevăzute pentru încălcarea respectivă cu amenzi de la 40 000 la 70 000 și de la 70 000 la 100 000 de lei, dar și introducerea unei sancțiuni mai aspre pentru încălcarea repetată a acestor prevederi – retragerea dreptului de emisie, pe o perioadă de până la 3 zile, furnizorilor de servicii media care au difuzat conținuturilor calificate drept dezinformare sau informație ce afectează securitatea spațiului informațional audiovizual.

Reacția opoziției

Deputata socialistă, Adela Răileanu, a venit cu o reacție față de proiectul dat de lege și califică această inițiativă ca „tentativă de instaurare a unui regim dictatorial”, iar ca efect cei din BCS vor solicita ca acest proiect de lege „să fie supus consultărilor cu reprezentanții societății civile, cu experți media, jurnaliști, juriști, dar și să fie expediat pentru expertizare la Comisia de la Veneția.

#dezinformare #manipulare #proiect de lege #SIS

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.