Fostul președinte al țării, Igor Dodon, soția acestuia, dar și medicul lor de familie, vor compărea pe banca acuzaților, anunța astăzi Procuratura Anticorupție. Potrivit unui comunicat de presă, PA a transmis în judecată cauza penală în privința celor trei care, de comun acord, au confecționat, deținut și folosit un certificat medical fals, cu scopul de a-l prezenta în instanța de judecată și Procuratură, pentru a obține permisiunea de a pleca peste hotare.

Între timp, Igor Dodon, a venit cu o reacție pe Facebook.

„„дело века-справка” pentru care a fost format un grup mare de procurori anticorupție. Vedeți mai jos adresarea către Procurorul General interimar, formulată de apărătorii mei, în privința abuzurilor comise de procurorul Petru Iarmaliuc în procesul de ticluire a acestui pseudo-dosar. Trei volume de inepții, acum înțeleg de ce se plîng că nu le ajunge hîrtie! Această cerere a fost adresată Procurorului general interimar deoarece devine și mai evident faptul că doamna Procuror anticorupție, Veronica Drăgălin nu prea înțelege procesele realizate de unii procurorii din subordinea sa. Cine vrea să înțeleagă va înțelege! dar sper că cererea va atrage atenția juriștilor, procurorilor și judecătorilor, și vor vedea pe ce nimicuri se irosesc resursele statului”, scrie Igor Dodon.

În demersul expediat, apărătorii lui Dodon cer Procuraturii Generale să-l scoată pe fostul președinte de sub urmărire penală, clasarea cauzei penale din motivul lipsei faptului infraacțiunii, dar și dispunerea reluării urmăririi penale, recuzării procurorului Petru Iarmaliuc.

#dosar #Igor Dodon #Procuratura Generala

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china