Conform celor mai recente sondaje, printre favoriți la șefia Capitalei sunt Ion Ceban și Lilian Carp. Lista continuă cu Victor Chironda, Vasile Costiuc și Ruslan Codreanu. Unii au declarat donații pe Patreon, în timp ce alții – donații de mii de euro „la evenimente de familie”.

Familia Ceban a primit de la socrul primarului suspendat 81.500 de lei donație, iar alte 40.000 au fost oferite la un eveniment de familie. Apropiații lui dețin o mașină Skoda Kodiaq de peste 455.000 de lei, un teren intravilan și un apartament donat cu suprafața de 230 de metri pătrați și valoare de 991.000 de lei. Anul trecut, Ion Ceban a fost remunerat cu salariu de peste 227.000 de lei pentru activitatea în cadrul Primăriei Municipiului Chișinău.

Principalul oponent a liderului MAN, candidatul PAS Lilian Carp, deține un apartament de peste 90 de metri pătrați, cu valoare de piață de 1,2 milioane de lei. Acesta conduce un Volkswagen Passat din 2006, de 100.000 de lei, iar anul trecut a primit de la Parlament, pe lângă salariu, 156.000 de lei compensații pentru cheltuieli, 19.930 de lei – compensație anuală pentru tratament și peste 69.000 de lei – compensație pentru transport.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Victor Chironda, candidatul Platformei DA, a declarat două mașini, Hunday Creta de 100.000 de lei și Toyota de 70.000 de lei. El deține 1/4 cotă parte casă de 150 de metri pătrați, cu valoare de 115.500 de euro. Anul trecut acesta a beneficiat de plăți salariale de 219.000 de lei de la Centrul pentru Politici Europene, unde este director executiv, iar soția sa a obținut mai mult de 300.000 de lei salariu de la o companie care se ocupă de producția vinurilor.

Liderul „Denocrația acasă”, Vasile Costiuc, a indicat peste 104.000 de lei donații pe Patreon. Acesta a încasat anul trecut salariu mai mare de 147.000 de lei. El a mai indicat în declarație că deține 50% dintr-un teren agricol, și un apartament de 34.500 de euro, cu suprafața de 61,5 de metri pătrați, dobândit prin contract de cesiune. De asemenea, în documentul publicat de CEC se mai găsesc informații despre faptul că politicianul deține 60% cotă parte la o întreprindere de comerț din România.

Familia candidatului Ruslan Codreanu locuiește într-un apartament de 91,2 metri pătrați, cu valoare de 674.030 de lei. În posesia politicianului și apropiaților sunt două mașini – un Opel Corsa de 80.000 de lei și un Volkswagen Jetta de 200.000 de lei. Anul trecut, liderul partidului „Puterea oamenilor” a primit salarii în valoare de peste 30.000 de lei cumulativ. Soția sa a obținut peste 90.000 de lei pentru activitate profesională.

Declarații de avere CEC – Ion Ceban, Lilian Carp, Ruslan Codreanu, Vasile Costiuc, Victor Chironda by Realitatea.md on Scribd

#accident chisinau #alegeri #avere #candidati #Chisinau

Finlanda își testează capacitatea de a supraviețui unei crize majore într-un moment în care Rusia reprezintă principala preocupare de securitate pentru Europa de Nord. Peste 2.000 de persoane participă la un amplu exercițiu de protecție civilă în orașul Kuopio, unde scenariul include atacuri cibernetice, întreruperea alimentării cu energie și apă și amenințarea unor lovituri cu rachete.

Este cel mai mare exercițiu de protecție civilă organizat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews. În centrul exercițiului se află un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice. În mod normal, spațiul este o sală de sport. Pentru exercițiu, însă, sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie, transmite Mediafax.

Finlandezii simulează o criză provocată de atacuri

Scenariul pregătit la Kuopio este unul complex. Infrastructura critică a orașului este afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate este perturbată, iar populația trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști verifică nivelul radiațiilor.

Scopul nu este doar testarea echipamentelor. Autoritățile vor să vadă dacă populația știe ce trebuie să facă în primele ore ale unei crize, inclusiv într-o situație în care serviciile publice nu mai funcționează normal. Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă.

Lecția războiului din Ucraina

Exercițiul are loc într-o țară care împarte cu Rusia o frontieră de peste 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până în apropierea Cercului Polar. Finlanda a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare. Acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației.

Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții. În timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util. Mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție.

„Nimeni nu știa că se poate întâmpla”

Printre participanții la exercițiu se află și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Experiența l-a făcut să privească diferit pregătirea pentru situații de urgență. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.

Și infrastructura energetică este testată

Războiul nu înseamnă însă doar rachete. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei. Compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și, potrivit lui Räsänen, a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei.

Inginerii au descoperit anul trecut și cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice. Alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Totuși, serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată. Unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.

Finlanda are propria memorie a războiului

Pregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie.

Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul. Cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși.

Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului. A trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri.

O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori. A doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.

„Nu trebuie să credem ce spun, ci să observăm ce fac”

La exercițiul din Kuopio participă inclusiv copii și studenți. Pentru autoritățile finlandeze, pregătirea începe cu mult înainte ca o criză să apară. Ideea este ca oamenii să știe cum să reacționeze atunci când electricitatea dispare, comunicațiile sunt afectate, apa nu mai poate fi consumată sau apare o amenințare militară. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile. Dimpotrivă, unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite. Dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia.