Primarul municipiului Bălți, Nicolae Grigorișin, și-a acordat un ajutor material, „astfel, a admis un conflict de interese”. Este conținutul sesizării transmisă de oficiul teritorial al Cancelariei de Stat la Autoritatea Națională de Integritate (ANI). După verificarea prealabilă, inspectorul de integritate nu a constatat o bănuiala rezonabilă de admitere a unui conflict de interese din partea lui Nicolai Grigorișin, scrie anticoruptie.md.

De la începutul acestui an și până în prezent, 134 de angajați ai primăriei Bălți au beneficiat de ajutor material în baza Contractului Colectiv de Muncă din 11.12.2020. În baza aceluiași contract, și Grigorișin ar fi semnat dispoziția pe numele său, pentru a beneficia de ajutor material în mărimea unui salariu de bază, pentru anul 2023, declara autorul sesizării.

Deși inspectorul a admis preliminar că s-ar atesta un conflict de interese, și anume al interesului material, presupunerile nu s-au adeverit în cazul lui Grigorișin, întrucât nu ar fi beneficiat de un ajutor material mai mare decât al celorlalți colegi de la primărie, mai adaugă anticoruptie.md.

„În asemenea circumstanță, lipsa elementelor de bază indicate supra, per ansamblu desființează admiterea conflictului de interese din partea dlui Nicolai Grigorișin. Principiul legalității, statuează că autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative, iar exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate. Totuși, urmează a fi indicat că, atunci cînd decizia administrativă nu respectă ”limitele”, ca exemplu, acordarea pentru sine a unui ajutor material de zece ori mai mare decît celorlalți angajați, intervine depășirea atribuțiilor de serviciu/ excesul de putere, motiv pentru care urmează a fi sesizate organele de resort, pentru stabilirea existenței componenței de contravenție/ infracțiune”, se arată în actul de refuz de inițiere a controlului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nicolai Grigorișin a câștigat alegerile locale 2018 din Bălți, din primul tur după ce a acumulat peste 61 de procente. Anterior, acesta a fost viceprimar și a exercitat funcția de primar interimar.

#act de constatare #ANI #mun. Balti #Nicolai Grigorișin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.