Primarul municipiului Bălți, Nicolae Grigorișin, și-a acordat un ajutor material, „astfel, a admis un conflict de interese”. Este conținutul sesizării transmisă de oficiul teritorial al Cancelariei de Stat la Autoritatea Națională de Integritate (ANI). După verificarea prealabilă, inspectorul de integritate nu a constatat o bănuiala rezonabilă de admitere a unui conflict de interese din partea lui Nicolai Grigorișin, scrie anticoruptie.md.

De la începutul acestui an și până în prezent, 134 de angajați ai primăriei Bălți au beneficiat de ajutor material în baza Contractului Colectiv de Muncă din 11.12.2020. În baza aceluiași contract, și Grigorișin ar fi semnat dispoziția pe numele său, pentru a beneficia de ajutor material în mărimea unui salariu de bază, pentru anul 2023, declara autorul sesizării.

Deși inspectorul a admis preliminar că s-ar atesta un conflict de interese, și anume al interesului material, presupunerile nu s-au adeverit în cazul lui Grigorișin, întrucât nu ar fi beneficiat de un ajutor material mai mare decât al celorlalți colegi de la primărie, mai adaugă anticoruptie.md.

„În asemenea circumstanță, lipsa elementelor de bază indicate supra, per ansamblu desființează admiterea conflictului de interese din partea dlui Nicolai Grigorișin. Principiul legalității, statuează că autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative, iar exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate. Totuși, urmează a fi indicat că, atunci cînd decizia administrativă nu respectă ”limitele”, ca exemplu, acordarea pentru sine a unui ajutor material de zece ori mai mare decît celorlalți angajați, intervine depășirea atribuțiilor de serviciu/ excesul de putere, motiv pentru care urmează a fi sesizate organele de resort, pentru stabilirea existenței componenței de contravenție/ infracțiune”, se arată în actul de refuz de inițiere a controlului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nicolai Grigorișin a câștigat alegerile locale 2018 din Bălți, din primul tur după ce a acumulat peste 61 de procente. Anterior, acesta a fost viceprimar și a exercitat funcția de primar interimar.

#act de constatare #ANI #mun. Balti #Nicolai Grigorișin

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.