Judecătorii amenință cu organizarea unei greve japoneze și cu sistarea temporară a activității instanțelor de judecată. Magistrații sunt nemulțumiți de prevederile proiectului privind legea salarizării.

Într-un mesaj adresat către CSM, magistrații cer sprijinirea publică a acțiunii și anunțarea Guvernului și Parlamentului despre acțiunile de protest ce urmează a fi întreprinse.

„Prin hotărârea din 29 septembrie 2026, Consiliul a avizat negativ proiectul. Potrivit acestuia, judecătorii urmează să fie promovați cu doar două clase de salarizare, însă concomitent coeficientul se reduce de la 8,48 la 6,85, astfel încât un judecător cu o vechime de până la 8 ani ar primi o majorare de circa 560 de lei. Răspunsul Ministerului Finanțelor, dat chiar a doua zi, a fost că statul este „limitat de veniturile bugetare”. După un asemenea răspuns, un aviz nu mai este suficient, iar corpul judecătoresc trebuie să își exprime poziția deschis”, transmit judecătorii.

Magistrații afirmă că problema nu este una nouă, iar din 2018 Curtea Constituțională a statuat că „remunerarea judecătorului este una dintre componentele de bază ale independenței sale și o contrapondere a restricțiilor impuse funcției”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Prin Hotărârea nr. 21 din 6 decembrie 2022, Curtea a stabilit că ajustarea anuală a valorii de referință pentru judecători este obligatorie și trebuie să acopere cel puțin rata inflației. Hotărârea din 2022 nu a fost executată până astăzi, iar proiectul în discuție nu o execută nici el. Adunarea Generală a Judecătorilor din decembrie 2024 a cerut, cu 308 voturi, indexarea salariilor judecătorilor. Nici această cerere nu a fost auzită”, afirmă magistrații.

Aceștia mai face referire și la dreptul Uniunii Europene, dar și la negocierile pe capitolul 23 – „Sistem judiciar și drepturi fundamentale”. Potrivit judecătorilor, în 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că o remunerație corespunzătoare importanței funcțiilor exercitate constituie o garanție esențială a independenței activității.

Judecătorii mai susțin că, din anul 2022, un magistrat din Moldova, aflat la sfârșitul carierei sale, câștiga 19.270 de euro pe an, adică doar o cincime din mediana statelor Consiliului Europei, unde valoarea constituie 100.367 de euro.

În cadrul acțiunii de protest, judecătorii vor purta o banderolă albă pe mantie, începând cu 12 octombrie 2026 și până va fi soluționată problema salarizării.

Pe 12 octombrie, se planifică sistarea activității timp de cel puțin două ore, între orele 09:00 și 11:00, cu excepția cauzelor urgente: aplicarea și prelungirea arestului preventiv și a altor măsuri preventive, emiterea ordonanțelor de protecție în cazurile de violență în familie și alte cauze pe care legea le califică drept urgente.

Magistrații cer și convocarea Adunării Generale a Judecătorilor în ședință extraordinară dacă, în termen de o săptămână de la începerea protestului, problema nu este soluționată.

Și asociaților de profil li se cere să susțină public demersul.

#adresare #CSM #judecatori #protest #salarizare

O casă de locuit din sectorul Buiucani al capitalei se află într-o stare deplorabilă, cu fisuri și deteriorări ale pereților interiori și exteriori. Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST) s-a autosesizat și a verificat starea imobilului de pe strada Roșiori, unde au fost constatate mai multe deficiențe. Construcția este amplasată pe un teren cu o declivitate pronunțată, în apropierea unui drum de acces și a unui zid de sprijin. Proprietara susține că fisurile au apărut cu mai mult timp în urmă și că așteaptă autorizația de construire pentru efectuarea lucrărilor de consolidare.

Pentru remedierea problemelor, proprietara a prezentat documentația de proiect pentru reconstrucția imobilului. Lucrările planificate prevăd construirea unui zid de sprijin, precum și consolidarea pereților interiori și exteriori. Aceasta deține și certificatul de urbanism pentru proiectare, precum și raportul de expertiză tehnică aferent lucrărilor.

Proprietara a declarat că, pe 28 septembrie, a depus la Primăria municipiului Chișinău o cerere pentru eliberarea autorizației de construire, însă, până la momentul verificărilor, nu primise un răspuns din partea autorităților locale.

Potrivit INST, La momentul examinării, la fața locului erau efectuate lucrări provizorii de consolidare a acoperișului cu elemente din lemn, pentru a preveni deteriorarea suplimentară a construcției.