Biroul permanent urmează să examineze solicitarea de convocare a Parlamentului în sesiune extraordinară în perioada 16-17 august 2023. Ședința Biroului permanent va avea loc miercuri, 16 august. Este anunțul făcut de reprezentanții Parlamentului.

„Inițiativa de convocare a Parlamentului în sesiune extraordinară este motivată de necesitatea examinării unor proiecte de acte normative de importanță social-economică și politică pentru Republica Moldova, prezentate de către Guvern pentru a fi examinate în mod prioritar. În cererea Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, depusă la Biroul permanent, se menționează și despre necesitatea de a fi examinate o serie de inițiative legislative ale deputaților, ce reglementează domeniul eficienței energetice, domeniul cadastral, reforma sistemului social etc”, informează Legislativul.

Proiectul ordinii de zi pentru sesiunea extraordinară a Parlamentului urmează a fi aprobat de Biroul permanent.

„Potrivit Regulamentului Parlamentului, în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputaţi”, mai anunță responsabilii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, pe un canal de Telegram, a fost scurs un document. Mai exact este vorba de cererea lui Igor Grosu, cea de convocare a deputaților în ședință. Deocamdată, pe ordinea de zi ar fi fost incluse 10 proiecte, printre care și cel de numire a unui vicedirector la Centrul Național Anticorupție (CNA).

Reprezentanții Parlamentului au precizat pentru Realitatea.md că, preliminar, miercuri, 16 august, vor avea loc ședințele Comisiilor parlamentare, iar joi, 17 august, ședința plenară.

Parlamentul se va convoca săptămâna viitoare în ședință extraordinară

#parlament #PAS #sedinta

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.