Natalia Gavrilița a păstrat mai multe cadouri pe care le-a primit cât era premier. Unele dintre ele au fost răscumpărate de fosta șefă a Executivului, în timp ce altele i-au fost restituite cu titlu gratuit.

Conform hotărârii de Guvern privind regimul juridic al cadourilor, publicat de Cancelaria de Stat în 2019, în registrul cadourilor funcționarul care le primește este numit beneficiar. Darurile pot fi răscumpărate, donate sau lăsate în posesia Guvernului.

O Comisie specială stabilește dacă obiectele dăruite sunt admisibile. Returnarea acestora beneficiarului este posibilă, dacă în cazul în care valoarea lor nu depășește, cumulativ, 1000 de lei timp de un an calendaristic. Totodată, Regulamentul citat prevede că medaliile, decorațiile, insignele, ordinele, eșarfele, colanele, obiectele de birotică şi papetărie, produsele perisabile reprezintă excepții de la prevederile documentului.

Regulament cadouri admisibile funcționarilor de la Guvern by Realitatea.md on Scribd

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Câte cadouri a primit Gavrilița și ce a răscumpărat?

Gavrilița a fost premier din august 2021 până în februarie 2023. În această perioadă, ea a primit aproape 100 de cadouri de la oficiali străini, dar și oameni de afaceri din Republica Moldova.

În 2021, Gavrilița a primit 15 cadouri. Dintre acestea, și-a păstrat doar trei: o eșarfă de 850 de lei, un set din săpunuri preparate cu uleiuri eterice de 150 de lei și o umbrelă de 350 de lei.

Anul 2022 a fost mai bogat în daruri pentru Gavrilița. Cadourile care i-au rămas depășesc valoarea de 10.000 de lei. Pentru răscumpărare, Gavrilița a cheltuit mai mult de 9000 de lei.

Gavrilița a rămas cu o ie din bumbac de 3000 de lei, oferită de ministrul Român al Apărării, un covor de lână de 1500 de lei, dăruit de președintele azer și altul – de emirul din Qatar (de 1500 de lei), cerceii de 1800 de lei de la președinta Georgiei și o broșă de 1200 de lei de la președinta Camerei Deputaților din Cehia. Ex-premierul și-a răscumpărat și mai multe obiecte de artă și artizanat, cu valoare de până la 300 de lei, iar valiza de 1000 de lei de la emirul din Qatar, la fel, a fost restituită beneficiarului, conform registrului cadourilor, publicat de Cancelaria de Stat.

Cadourile primite de premierul Gavrilița în timpul mandatului by Realitatea.md on Scribd

#cadouri #covor #Gavrilita #Guvern #valiza

Președintele României, Nicușor Dan, a discutat cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, despre extinderea Uniunii Europene și necesitatea deschiderii fără întârziere a tuturor clusterelor de negociere pentru Republica Moldova. Întrevederea a avut loc duminică, 13 septembrie, la Rovaniemi, în marja Summitului European dedicat Regiunii Arctice.

Potrivit lui Nicușor Dan, discuțiile au vizat, de asemenea, prioritățile agendei europene pentru perioada următoare, inclusiv negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual. România susține un buget european ambițios, menținerea unei politici de coeziune puternice și finanțarea adecvată a agriculturii.

Cei doi oficiali au abordat și subiecte de securitate, inclusiv consolidarea Flancului Estic al NATO în contextul amenințărilor Federației Ruse și al incursiunilor cu drone în spațiul aerian aliat. Nicușor Dan a apreciat sprijinul Germaniei pentru consolidarea capacității de descurajare și apărare a NATO în regiune.

Un alt subiect discutat a fost cooperarea dintre industriile de apărare din România și Germania, inclusiv în domeniul investițiilor, producției comune și transferului de tehnologie.

În ceea ce privește extinderea UE, președintele României a subliniat importanța susținerii parcursului european al Republicii Moldova și a deschiderii tuturor clusterelor de negociere.

Republica Moldova a deschis până acum două dintre cele șase clustere de negociere cu Uniunea Europeană. Primul, „Valori fundamentale”, a fost deschis la 15 iunie, iar al șaselea, „Relații externe”, în data de 14 iulie.

Cele patru clustere rămase sunt „Piața internă”, „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate durabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”. Autoritățile de la Chișinău și-au propus ca toate cele șase clustere să fie deschise în această toamnă.