Sar scântei la Curtea de Apel Chișinău, după ce judecătoarea Ana Panov, numită în luna iunie în funcția de președinte interimar al instituției, a emis un document scandalos.

Este vorba despre dispoziția nr. 29 care vine să modifice dispoziția fostului președinte al Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima cu privire la componența completurilor de judecători și schimbarea unor magistrați din Colegiul civil în cel penal.

Deși actul ar urma, în viziunea Anei Panov, să consolideze și să excludă orice ingerință și influență necorespunzătoare în luarea deciziilor de către judecători, se pare că de fapt acesta ar perturba activitatea magistraților.

Unul dintre judecători ne-a spus că această dispoziție a fost aprobată în contextul schimbărilor produse pe arena politică din țară și că, de fapt, acestea, în mod legal, se iau doar la începutul anului.

Documentul relevă că începând cu 22 iulie a fost modificată componența numerică a Colegiului penal al Curții de Apel în număr de 27 de judecători și a Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al instituției în număr de 30 de judecători.

Mai exact, o parte din magistrații care au activat ani buni în Colegiul civil au fost „trimiși” să muncească în Colegiul penal. Steliana Iorgov, Anatol Pahapol, Grigore Dașchevici, Vitalie Cotorobai, sunt doar câțiva din cei care au fost excluși din componența colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ și au fost incluși în componența colegiului Penal. Nu este clar însă dacă a existat acordul celor vizați.

La fel, judecătorilor Morozan Ghenadie, Negru Maria, Stelian Teleucă și Chiroșca Igor le-a fost modificată specializarea din cea în materie contravențională și în activitatea judecătorului de instrucție, în cea de generală penală.

Mai mult de atât, a fost modificată și componența completurilor de judecători, iar în unele dintre acestea funcția de președinte i-a revenit Anei Panov.

Potrivit documentului, Ana Panov este, mai nou, și membru în:

completul specializat în materia civilă;
completul specializat în materia de insolvabilitate, reorganizare și dizolvarea persoanelor juridice;
completul specializat în cauze ce impun asigurarea secretului de stat;
completul specializat în controlul judiciar asupra activității de testare a integrității profesionale;
completul supleant pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ.

În context, judecătorii Boris Bîrcă, Anatol Pahapol, Angela Bostan și Victoria Sîrbu au pierdut calitatea de președinți de complet, iar Vitalie Cotorobai, Alexandru Gafton, Olga Cojocaru și Iurie Cotruță au obținut calitatea de președinți de complete.

Un alt magistrat ne-a spus că aceste schimbări efectuate de președintele interimar al CA vor aduce doar daune justiției, întrucât modificările impun restudierea legii și reprofilarea la rigorile noii legislații.

Reconfigurările aduc cu sine și necesitatea repartizării dosarelor unor judecători către alții. În total, ar urma să fie redistribuite de la un judecător la altul aproape 3 000 de dosare.

Documentul integral poate fi văzut mai jos.

PDF Loading...

Realitatea.md a încercat pe parcursul a câteva zile să găsească reprezentanții Curții de Apel pentru a ne comenta situația creată, însă aceștia au fost de negăsiți.

#Curtea de Apel Chișinău #haos #modificari #nemultumiri

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.