Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, a creat în Kârgâzstan o rețea de 37 de companii care, potrivit unei investigații, sunt folosite ca punți financiare pentru a ocoli sancțiunile impuse Rusiei. Agenția IPN, bazându-se pe documente interne ale grupului „A7″, a stabilit că, în decurs de șase luni, prin aceste firme au trecut cel puțin 480 de miliarde de ruble (aproximativ 6 miliarde de dolari). În total, într-un an, grupul „A7″ a desfășurat operațiuni în valoare de aproximativ 1,686 trilioane de ruble (20,75 miliarde de dolari).

Documentele grupului „A7″ oferă o imagine clară și arată că, în sistemul de plăți internaționale al grupului, tocmai companiile kârgâze joacă rolul unor punți operaționale și financiare, prin care lichiditatea în ruble se transformă în plăți valutare și criptovalute, pentru ca apoi să „revină” în circuitul controlat.

Din punct de vedere formal, pare un produs sau serviciu bancar, dar, în esență, este un set de instrumente care creează un mecanism de minimizare a impactului sancțiunilor și a restricțiilor asupra plăților companiilor rusești în străinătate. La baza întregului proces stă metoda plății prin cambie.

Ce date am folosit?

Agenția IPN a folosit documente interne ale grupului A7, care au fost scurse pe internet după atacuri asupra infrastructurii IT a grupului lui Ilan Șor. Acestea sunt documente detaliate care ilustrează structura și fluxurile financiare ale grupului, precum și date despre transferuri și plăți între diferite structuri din cadrul grupului.

Ce este A7?

„A7″ este o platformă pentru plăți transfrontaliere, creată de „Promsviazbank” (PSB), iar Ilan Șor este legat de ea în calitate de director general al companiei-mamă („A7-agent”). În iulie 2025, Uniunea Europeană a inclus platforma A7 în lista sancțiunilor din cauza legăturilor sale cu Ilan Șor.

Cum arată schema?

Importatorul din Rusia negociază cu furnizorul din străinătate și plătește marfa în ruble prin compania „A7″ (sau agentul său „A71″).

Prin procură, această cambie este transmisă unui subagent din Kârgâzstan, care plătește furnizorului valuta necesară (dolari, yuani etc.), furnizorul trimite confirmarea transferului (SWIFT), iar apoi „A7″ stinge cambia în ruble prin intermediul băncii autorizate (PSB). În final, partea externă primește valuta, iar partea rusă primește formal plata în ruble – totul este documentat prin cambie, contracte și rapoarte de plată.

În schema inversă, la export, banii din străinătate ajung mai întâi în contul unui nerezident (în Kârgâzstan), apoi cambia este vândută și prezentată pentru plată, iar exportatorul rus primește ruble de la „A7″. Pentru aceste servicii se percepe un comision mic (de obicei în jur de 0,3% pentru import; la export, adesea 0%), iar pentru ca participanții să păstreze rublele în sistem, în documente sunt prevăzute bonusuri și dobânzi pentru solduri mari — ceea ce stimulează economic să nu scoată banii din schemă.

Totalitatea factorilor transformă această arhitectură într-un mecanism eficient de ocolire. În primul rând, există rotația jurisdicțională: banii pot fi redirecționați prin Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan, Hong Kong și încă câteva „țări-test”. În fiecare dintre ele există un set de firme identice. Chiar dacă una este blocată, plata este comutată către alta.

În al doilea rând, cambiile se vând între nerezidenți: formal, valuta ajunge în contul unei persoane juridice terțe din Kârgâzstan, iar plata în ruble are loc în Rusia. Rezultă o „ruptură” a lanțului juridic, iar pentru banca externă este dificil să înțeleagă cine este, de fapt, beneficiarul real și pentru ce au venit banii.

În al treilea rând, există un circuit cripto și OTC (over-the-counter, adică tranzacții extra-bursiere). Rublele, odată ajunse în Kârgâzstan, sunt convertite rapid în tokenuri A7A5/USDT prin intermediul brokerilor și burselor. Transferul pe blockchain și schimburile extra-bursiere sunt metode în care sancțiunile bancare și monitorizarea bancară funcționează slab. Astfel, urmele se șterg mai repede decât pe traseul clasic SWIFT.

Rolul companiilor kârgâze

Baza documentară IPN conține registrul persoanelor juridice kârgâze implicate în operațiuni: cele mai mari și active sunt „A7 Kârgâzstan”, „Talas Global Merchants”, „Kush Trading Group”, „Old Vector”, „Kifiko”, „Tengricoin” și zeci de altele.

Datele ajunse la IPN indică care companii îndeplinesc rolul de subagenți, brokeri, emițători de tokenuri sau „intermediari pentru plata cambiilor”. Aceste elemente arată cum sunt distribuite tranșele prin rețeaua persoanelor juridice kârgâze și cum este structurat finanțarea operațiunilor.

Conform documentelor și informațiilor primite de la surse, Ilan Șor joacă un rol semnificativ în formarea legăturii kârgâze. Numele său apare în registrele contabile ca beneficiar-receptor și în datele de înregistrare și personal ale mai multor structuri; în anumite registre de plăți se menționează plata salariilor, „inclusiv a directorului – Ilan Mironovici Șor”.

Sursele indică faptul că, sub coordonarea sa, în anii 2023-2024 s-a format o rețea de nerezidenți în Republica Kârgâză.

În posesia IPN a ajuns și o scrisoare a lui Ilan Șor adresată vicepreședintelui Promsvyazbank (PSB), Alexandr Dorofeev. În aceasta, oligarhul raportează că, începând din toamna anului 2024, «A7» a emis cambii în valoare de 1 686 440 855 534 de ruble.

De asemenea, potrivit bazei de date din posesia redacției, în schema grupului A7 sunt implicate 37 de companii kârgâze (SRL / SA / filiale), precum și câteva structuri cripto afiliate.

Conform extraselor și balanțelor contabile ale principalelor companii kârgâze, de la sfârșitul anului 2024 și până la mijlocul anului 2025, prin aceste structuri au trecut peste 486 de miliarde de ruble (aproximativ 6 miliarde de dolari). Cele mai mari firme sunt: „Ala-Too Trade Group” – 273,3 miliarde de ruble; „A7-Kârgâzstan” – 110,2 miliarde de ruble; „Talas Global Merchants” – 75,2 miliarde de ruble.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ilan Șor #Kârgâzstan

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.