Maia Sandu a semnat decretul de numire a cinci judecători la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Elena Croitor, Ana Cucerescu, Alexandru Negru, Sergiu Stratan și Gheorghe Stratulat.

Magistrata Ana Cucerescu a devenit cunoscut după condamnarea Evgheniei Guțul. Ea și Sergiu Stratan au făcut parte din completele care l-au condamnat pe Vlad Plahotniuc.

Despre Alexandru Negru s-a vorbit în contextul relațiilor pe care le are cumnatul său cu PSRM. El a examinat dosarul „kuliok”, fiind detașat temporar la CSJ. Atât apărarea, cât și acuzarea, au cerut revocarea lui, însă nu s-a acceptat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit IPN, Negru a mai examinat dosarul în care a fost condamnată fosta deputată Irina Lozovan, dosarul „Parcările cu plată” în care a fost vizat fostul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, precum și cauze conexe dosarului „Frauda bancară”.

Noii judecători își vor începe activitatea după publicarea documentului în Monitorul Oficial.

#CSJ #decrete #judecatori #Maia Sandu #numire

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.