Comisia Electorală Centrală a publicat lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021 din partea Partidului Unității Naționale. În total, pe listele PUN sunt 92 de persoane.

Așa cum s-a anunțat și anterior, cap de listă este Octavian Țîcu, deputat și președinte PUN, urmat de deputatul Iurie Reniță și Ana Guțu.

În top 20 se mai regăsesc și alte personalități recunoscute în mediul academic (Dorin Dușciac, Iulian Gramațki, Alexandru Arseni, Sainsus Valeriu, Vlad Mischevca) și patru foști campioni la sport.

PUN-ul are mulți profesori, studenți, agronomi, angajați din sistemul medical, dar și un pictor marinar. Este vorba despre Veaceslav Schimbov, născut în 1961, originar din Briceni care în prezent nu este angajat în câmpul muncii.

La un fotoliu de deputat aspiră și Vasile Școlnic, originar din Sculeni, Ungheni, care muncește în calitate de giuvaier.

Țîcu se mai laudă cu un analist anchetator care în prezent activează în Guvernul Provinciei Quebec, Canada. Este vorba de Ciprian Crișavițchi și de un specialist în educație, conducător de orchestră la Palatul de cultură Bălți.

Un alt pretendent la funcția de deputat în viitorul Parlament de pe listele PUN este Ana Zelinschi, născută în 1983, care activează în calitate de analist fraude financiare la Bank of Nova Scotia, Canada.

Lista integrală o puteți vizualiza mai jos.

PDF Loading...

#alegeri #candidati #CEC #liste #PUN

Regimul de la Moscova nu are nicio intenție de a opri ostilitățile din Ucraina la linia actuală a frontului și promite să-și „intensifice metodele” de desfășurare a războiului, scrie adevărul.ro.

Șeful diplomației ruse a respins explicit scenariul înghețării conflictului pe pozițiile ocupate în prezent de cele două armate și a recurs din nou la una dintre principalele teme folosite de Kremlin pentru justificarea războiului: lupta Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial.

„Nu ne vom coborî la nivelul lor, dar ne vom înăspri considerabil propriile metode pentru a distruge tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului. Și facem deja acest lucru. Ei încep să geamă. Nu este o coincidență faptul că un număr tot mai mare de voci din cadrul discursului nostru public comun solicită o încetare imediată. Asta nu va funcționa. Ne putem opri doar atunci când va exista o soluție pe termen lung, fiabilă și durabilă. Dacă ne-am opri brusc acum la linia frontului, am permite, în esență, ca isprava bunicilor și străbunicilor noștri, care au învins nazismul, să fie devalorizată. Acest lucru este pur și simplu imposibil”, a spus Lavrov.

El a avertizat și că Moscova intenționează să intensifice atacurile împotriva obiectivelor despre care susține că sprijină capacitatea militară a Ucrainei.

„Vom recurge la metodele noastre mult mai dure”, a afirmat ministrul rus, precizând că Rusia urmărește distrugerea a „tot ceea ce alimentează mașina de război a Kievului din Occident”.

Lavrov a recunoscut, de asemenea, că oamenii din Rusia suferă și „mor din cauza actelor teroriste”, dar a afirmat că este o chestiune de „responsabilitate față de istoria milenară a statului rus”.

Referirea lui Lavrov la generația sovietică ce a învins Germania nazistă continuă una dintre temele centrale ale discursului Kremlinului despre invadarea Ucrainei. Vladimir Putin a folosit încă de la declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, termenul de „denazificare” pentru a descrie unul dintre obiectivele proclamate de Rusia în Ucraina.

Liderul rus Vladimir Putin a amenințat că „Rusia va răspunde cu aceeași monedă dacă țările occidentale vor confisca nave comerciale rusești”.

„Rusia va răspunde la confiscarea navelor sale comerciale cu aceeași monedă, nu doar în aceleași ape, ci oriunde, inclusiv în Oceanul Pacific”, a declarat liderul de la Kremlin.