Salariul și pensia încasate de Domnica Manole în 2023 au depășit un milion de lei, conform declarației de avere a președintei Curții Constituționale. Magistrata a primit anul trecut leafă de peste 785.000 de lei și alocații de la CNAS în valoare de 301.674 de lei.

De la Consiliul Europe Manole a încasat peste 2000 de euro, pentru deplasări Curtea Constituțională i-a achitat mai mult de 61.000 de lei diurne, iar mai mult de 86.000 de lei sunt trecute în document drept „cheltuieli pentru deplasări”.

Prestația pentru incapacitatea temporară de muncă a fost de 15.651 de lei, iar în urma decizii CtEDO Guvernul i-a transferat Domnicăi Manole peste 181.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Familia Manole deține un teren de 0,0574 hectare, obținut prin privatizare în 1988. Acesta valorează peste 40.000 de lei.

Apartamentul de 140 de metri pătrați, cumpărat în 2010 de familia magistratei, valorează 942.967 de lei. Un garaj deținut costă 70.000 de lei și este deținut din 2011 de familia judecătoarei constituționale.

În declarație mai sunt trecute două conturi bancare. Pe unul se depozitează peste 8000 de euro, iar pe altul – 682 de lei. Domnica Manole și soțul său sunt acționari la trei companii.

Declaratie Domnica Manole by Realitatea.md

#avere #Domnica Manole #pensie #salariu #venit

Statele Unite au anunțat miercuri, 26 august, că au dejucat o operaţiune de hacking chineză care se face vinovată de pătrunderea în sistemele Departamentului de Justiţie al SUA, NASA, Rezervei Federale, Senatului SUA şi ale altor agenţii guvernamentale sensibile, scrie Digi24.

Într-un comunicat, Departamentul de Justiţie a afirmat că a confiscat domeniile utilizate de două platforme de hacking, denumite „QScan” şi „QTRouter”, despre care a spus că au fost folosite în cadrul campaniei, relatează Reuters, citată de News.ro.

O declaraţie sub jurământ a identificat Departamentul Energiei al SUA, Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale, Institutele Naţionale de Sănătate, precum şi patru companii neidentificate din Statele Unite şi Coreea de Sud printre victimele hackerilor.

Departamentul de Justiţie a declarat că platformele erau administrate de o firmă cu sediul în China, Nanjing Xinjiuwei Network Technology Company, printre clienţii căreia se numără, potrivit acestuia, agenţia civilă de informaţii a Chinei, Ministerul Securităţii de Stat şi armata sa, Armata Populară de Eliberare.

Reuters nu a putut identifica imediat datele de contact ale companiei Nanjing Xinjiuwei. Declaraţia sub jurământ mai precizează că infrastructura informatică a grupului a fost utilizată pentru a compromite infrastructura critică şi alte reţele sensibile din SUA şi din întreaga lume încă din cel puţin 2018.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat la un mesaj prin care i se solicita un comentariu. Beijingul neagă în mod obişnuit orice responsabilitate pentru activităţile de hacking.

Experţii care urmăresc activitatea cibernetică chineză afirmă că antreprenorii privaţi efectuează în mod obişnuit intruziuni de mare amploare în numele diverselor agenţii guvernamentale chineze.

„În ultimul deceniu, numărul companiilor care oferă servicii ofensive de nişă a crescut exponenţial”, a declarat Dakota Cary, analist specializat în China la compania de securitate cibernetică SentinelOne.