Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

DOC Mitropolitul Vladimir RĂBUFNEȘTE: „Ce să facem atunci când Biserica Ortodoxă Rusă se comportă nerespectuos cu noi?”

20 Oct. 2023, 13:55
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
20 Oct. 2023, 13:55 // Actualitate //  Realitatea.md

„În Rusia, atât autoritățile laice cât și cele bisericești ne-au tratat și ne tratează ca pe un popor periferic și fără coloană vertebrală, lipsit de dreptul de a lua deciziile pe care le consideră necesare pentru bunăstarea și prosperitatea sa”. Sunt doar câteva rânduri din scrisoarea ticluită de Mitropolitul Vladimir pe care ar fi expediat-o la Moscova, în data de 5 septembrie curent, în adresa Patriarhului Kirill.

Scrisoarea, tradusă de Vlad Cubreacov, a fost publicată astăzi, 20 octombrie 2023, pe blogul său. În aceeași adresare, ÎPS Vladimir susține că „Mitropolia Basarabiei, sprijinită deschis de Patriarhia Română, de Republica Moldova și România, a demonstrat că este o forță care nu mai poate fi oprită și care, se pare, că dorește și va obține restabilirea drepturilor sale istorice, iar Mitropolia Chișinăului și a Moldovei este doar un element secundar și inutil pe scena religioasă, socială și culturală a țării noastre”.

„Această adresare către Sanctitatea Voastră este rezultatul unor circumstanțe tot mai presante care împing Biserica Ortodoxă din Moldova, cu viteză accelerată, la periferia societății moldovenești. Acest fenomen este urmarea directă a asocierii noastre ca structură bisericească cu promovarea intereselor proruse în Republica Moldova, determinată de apartenența la Patriarhia Moscovei, care la rândul său este percepută în societatea moldovenească ca un avanpost al Kremlinului și un susținător al intervenției ruse în Ucraina. Pentru Biserica Ortodoxă din Moldova această legătură este echivalentă cu dispariția noastră de pe scena religioasă și socială a țării, în virtutea respingerii ferme de către concetățenii noștri a amestecului agresiv al Rusiei în afacerile statului vecin și prieten Ucraina, dar și în propriile noastre afaceri.

Suntem cu atât mai nedumeriți de faptul că Biserica Ortodoxă Rusă, ca Biserica-Mamă, ar fi trebuit să ne sprijine în această perioadă dificilă, care durează deja un an și jumătate; să ne aducem aminte doar de numeroasele noastre solicitări către Patriarhia Moscovei de a compensa facturile la gaze în timpul sezonului rece, care au crescut semnificativ, inclusiv din cauza războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Ce răspuns am primit la solicitările noastre? În cel mai bun caz, o ignorare aproape completă sau promisiuni care, cel mai probabil, au fost deja uitate. Corespondența și negocierile au fost ignorate, iar timpul trece foarte repede în defavoarea noastră. Problema ar fi putut fi rezolvată în mod operativ, așa cum fac vecinii noștri români. Rapiditatea era necesară pentru a-i împiedica pe preoți să fie în permanență tentați de Statul Român, care le oferă preoților un salariu lunar garantat de 800-900 de euro, asigurare medicală, pensii și scutirea parohiilor de contribuțiile trimestriale”.

Mitropolitul Vladimir susține că este îngrijorat de „sprijinul tot mai deschis și consecvent acordat Mitropoliei Basarabiei (și a influenței sale în creștere) din partea guvernelor Republicii Moldova și României. Acest semnal transmis de autorități este probabil cel mai clar și creează impresia că Biserica Ortodoxă din Moldova devine tot mai nepopulară în sfera publică din cauza legăturii sale directe cu Federația Rusă”.

„Cine și-ar fi putut imagina o astfel de situație, să spunem, acum doi ani, că un ierarh dintr-o altă Biserică Ortodoxă se va deplasa pe teritoriul canonic al Mitropoliei Moldovei însoțit de un întreg sobor de ierarhi, și asta pentru a participa la un eveniment public, fără a cere permisiunea autorităților bisericești locale? Dar ceea ce părea imposibil ieri, astăzi s-a înfăptuit, iar Biserica Ortodoxă din Moldova nu are absolut nicio cale de a opri aceste procese. În această situație orice pași ai noștri în sensul unei intervenții ar fi practic considerați drept sabotaj antinațional, pentru care poporul ne va izola și în cele din urmă, ne va uita. Cu alte cuvinte, ne aflăm într-o situație de faliment instituțional.

Acest fapt nu ar trebui să surprindă pe nimeni, deoarece soarta Republicii Moldova este deja hotărâtă de marile puteri – într-un timp relativ scurt ea se va reuni inevitabil cu România și desigur tot ceea ce susține Biserica Ortodoxă din Moldova va deveni parte a Bisericii Ortodoxe Române. Așa cum am spus mai sus, Mitropolia Chișinăului și a Moldovei poate doar urmări aceste transformări, căci orice intenție de a opri acest proces va fi percepută nu doar de societatea civilă, ci și de clerul și credincioșii noștri, care tot mai des se îndreaptă către România și Occident, ca fiind un pas subversiv și nepopular, întrucât nimeni nu poate nega factorii istorici, iar întârzierea acestui proces prelungește agonia celor care doresc să-l oprească”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ÎPS Vladimir mai scrie că timpul lucrează împotriva Mitropoliei Moldovei într-un ritm accelerat, iar „Biserica Ortodoxă din Moldova ar putea fi exclusă din viața publică, iar meritele sale în lucrarea de consolidare a Bisericii și societății moldovenești vor fi uitate rapid”.

„În Rusia, atât autoritățile laice cât și cele bisericești ne-au tratat și ne tratează ca pe un popor periferic și fără coloană vertebrală, lipsit de dreptul de a lua deciziile pe care le consideră necesare pentru bunăstarea și prosperitatea sa.

În această situație, vă întrebăm, Sanctitatea Voastră, cum putem evita prăpastia care s-a deschis în urma invaziei ruse în Ucraina, pe de o parte, și creșterea neîncrederii atât din partea preoțimii, cât și a poporului față poziția noastră, care se presupune a fi direct legată de interesele rusești, pe de altă parte? Cum putem menține relațiile strânse cu Biserica Ortodoxă Rusă, când legătura geografică este aproape distrusă, când nu mai putem achiziționa obiecte bisericești fabricate în Federația Rusă, deoarece aproape nu există căi comerciale între țările noastre? Ce să facem în condițiile consolidării tot mai evidente a Bisericii Ortodoxe Române în Republica Moldova și ce să facem atunci când Biserica Ortodoxă Rusă, care se consideră Mamă a noastră, se comportă față de noi, în opinia noastră, ca să ne exprimăm delicat, nerespectuos?”.

Scrisoarea integrală a Mitropolitului Vladimir o puteți citi mai jos:

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 08:36
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
20 Nov. 2026, 08:36 // Slider //  Valentina Buza

Inteligența artificială începe să ocupe un loc tot mai important în viața emoțională a tinerilor, depășind cu mult rolul unui instrument destinat educației, divertismentului sau activităților profesionale. Pentru numeroși reprezentanți ai generației Z, chatboții au devenit confidenți și parteneri de conversație, disponibili la orice oră din zi și din noapte.

Potrivit WIRED, un nou raport realizat de Gallup și Digital Wellness Lab, din cadrul Boston Children’s Hospital, arată că 33% dintre tinerii chestionați apelează la inteligența artificială pentru companie. Procentul ajunge la 50% în rândul celor care utilizează zilnic instrumentele AI și la 42% în cazul persoanelor care au prieteni exclusiv în mediul online.

Inteligența artificială devine confidentul unei întregi generații

Cercetarea a fost realizată în perioada mai-august 2026 și a implicat 15.925 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 22 de ani, din 16 țări. Spre deosebire de studiile tradiționale privind efectele tehnologiei asupra sănătății mintale, specialiștii au analizat natura și calitatea relațiilor dezvoltate în mediul digital, nu doar timpul petrecut în fața ecranelor.

Cercetătorii au identificat trei categorii principale de prietenii: cele desfășurate în viața reală, cele care au început prin întâlniri fizice și sunt întreținute online, respectiv relațiile dezvoltate exclusiv pe internet. Inteligența artificială reprezintă o dimensiune suplimentară a vieții sociale a tinerilor, în condițiile în care tot mai mulți adolescenți discută cu chatboții despre problemele personale.

David Bickham, director de cercetare în cadrul Digital Wellness Lab, consideră că acest comportament trebuie analizat în contextul unei generații care a crescut înconjurată de tehnologie. Adolescenții explorează diferite modalități de socializare, iar interacțiunea cu inteligența artificială devine o extensie firească a utilizării instrumentelor digitale.

Prieteniile virtuale nu reușesc să combată singurătatea la fel de eficient

Conform datelor publicate de Gallup, mediana procentelor înregistrate în cele 16 țări analizate arată că 93% dintre tineri au cel puțin un prieten apropiat în viața reală, în timp ce 37% au prieteni pe care nu i-au întâlnit niciodată fizic. Relațiile interpersonale directe sunt asociate cu un nivel mai ridicat de satisfacție și cu experiențe emoționale mai pozitive.

În Statele Unite, Instagram și Discord se numără printre platformele preferate pentru menținerea prieteniilor exclusiv virtuale. Bărbații tineri tind să stabilească asemenea conexiuni prin intermediul jocurilor video, în timp ce femeile apelează mai frecvent la rețelele sociale. Totuși, nici aceste relații, nici conversațiile cu inteligența artificială nu par să compenseze întotdeauna sentimentul de singurătate.

Faptul că generația Z utilizează inteligența artificială mai frecvent decât alte generații ridică întrebări importante despre efectele pe termen lung ale acestor interacțiuni. Cercetătorii nu au stabilit însă dacă utilizarea chatboților accentuează singurătatea sau dacă persoanele care se simt deja singure sunt mai predispuse să caute compania inteligenței artificiale.

Timpul petrecut pe internet nu reprezintă singurul pericol pentru sănătatea mintală

Rezultatele cercetării apar în contextul dezbaterilor internaționale privind restricționarea accesului minorilor la rețelele sociale. Specialiștii atrag însă atenția că simpla măsurare a timpului petrecut în fața ecranelor nu oferă suficiente informații despre efectele tehnologiei asupra dezvoltării emoționale. Contează inclusiv tipul conținutului consumat, scopul interacțiunilor și calitatea relațiilor stabilite.

Potrivit Gallup, 42% dintre tinerii cu un nivel foarte ridicat de atașament față de mediul digital se confruntă cu un sentiment accentuat de singurătate, comparativ cu 20% dintre cei care manifestă un atașament redus. Diferențe semnificative au fost identificate și în privința simptomelor de anxietate și depresie.

Pe măsură ce inteligența artificială influențează dezvoltarea noilor generații, cercetătorii estimează că relațiile cu asistenții virtuali ar putea deveni tot mai frecvente în următorii cinci ani. Marea provocare va fi menținerea unui echilibru între beneficiile acestor tehnologii și nevoia fundamentală de conexiune umană autentică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!