Copreședinții Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, deputatul Mihail Popșoi, vicepreședinte al Parlamentului, și europarlamentarul Siegfried Mureșan, au convenit asupra unei Declarații comune în cadrul celei de-a 10-a Reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere care a avut loc la 2 decembrie, la Chișinău.

În Declarație se arată:

„Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova au desfășurat cea de-a 10-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere (CPA), astăzi, la Chișinău, într-un format limitat, din cauza restricțiilor de călătorie legate de Covid-19.

Aceasta a fost prima noastră întrunire după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Alegătorii au oferit un mandat puternic forțelor reformiste pentru a scoate Moldova dintr-o criză economică și politică prelungită și a o apropia de UE prin punerea deplină în aplicare a Acordului de Asociere. Sprijinul financiar al UE de mai departe, care va depinde de îndeplinirea criteriilor convenite anterior, va fi de o importanță primordială în acest sens.

Susținem cu tărie agenda ambițioasă de reforme a autorităților moldovene, bazată pe valori comune ca respectarea principiilor democratice, a statului de drept, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Am luat cunoștință și am apreciat lista impresionantă de inițiative legislative cheie deja adoptate de Parlamentul Republicii Moldova în ultimele luni, în conformitate cu așteptările enunțate de alegătorii moldoveni, în domenii precum lupta cu corupția, reforma justiției, creșterea alocațiilor și pensiilor sau digitalizarea economiei. Am salutat, de asemenea, recenta ratificare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (‘Convenția de la Istanbul’). Am salutat, de asemenea, semnarea Memorandumului de Înțelegere cu privire la un cadru comun pentru sprijinirea democrației parlamentare dintre Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova.

Întrucât țările noastre sunt lovite greu de noul val al pandemiei de Covid-19, am apreciat mult solidaritatea continuă a UE cu Republica Moldova în aceste vremuri dificile, manifestată prin livrarea unui milion de doze de vaccinuri prin platforma COVAX cu sprijinul Echipei Europa sau elaborarea unui Plan extensiv de Recuperare Economică pentru Republica Moldova.

De asemenea, am apreciat reacția promptă a UE la recenta criză a aprovizionării cu gaze, provocată artificial de Gazprom și asistența sa în formă de expertiză tehnică și sprijin financiar de urgență. Deși rezolvat în mod provizoriu, acest episod subliniază în continuare necesitatea diversificării furnizorilor noștri de gaze și a căilor de aprovizionare.

În cele din urmă, ne-am reiterat sprijinul pentru o rezolvare pașnică și cuprinzătoare a conflictului transnistrean, în baza suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova cu un statut special pentru regiunea transnistreană”.

Precizăm că, ieri, 2 decembrie, șeful Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere RM-UE, vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, au avut o întrevedere într-un format lărgit, unde au discutat aspectele de colaborare de viitor. Ulterior, cei doi oficiali au susținut o conferință de presă unde au anunțat despre subiectele discutate.

Amintim că, șeful Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere RM-UE, vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, a sosit la 30 noiembrie, în Republica Moldova, fiind însoțit de o delegație oficială, care au avut întrevederi cu deputații, procurorul general interimar, Dumitru Robu, prim-ministra, Natalia Gavrilița, și președinta țării, Maia Sandu, care l-a decorat cu „Ordinul de Onoare al Republicii Moldova” pe Mureșan pentru „în semn de apreciere pentru susținerea obiectivului Republicii Moldova de integrare europeană și a eforturilor de consolidare a proceselor democratice”.

#Mihai Popșoi #Siegfried Mureșan #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.