Amprenta facială digitală ar putea fi introdusă drept metodă de verificare a identității în Republica Moldova. Ministerul Digitalizării a înaintat spre aprobare Guvernului unui proiect care reglementează procedurile de utilizare a sistemului de identificare a persoanelor la distanță.

Procedurile se vor putea produce atât cu ajutorul unui operator, cât și automatizat. Identificarea digitală la distanță este definită în proiect drept „procesul de verificare a identității persoanei fizice, în baza actelor de identitate prezentate, măsurătorilor semnalmentelor biometrice faciale, comparării de imagini și a informațiilor comunicate de persoana fizică și/sau preluate din surse de date externe, utilizând mijloace digitale”.

„Pentru identificarea solicitantului și verificarea identității acestuia se realizează în mod automatizat conversia în date a imaginilor preluate (crearea amprentei faciale) și compararea acestora cu cele din Registrul de stat al populației. Verificarea identității solicitantului este efectuată pe baza potrivirii semnalmentelor biometrice faciale și a detectării biometrice a vitalității feței printr-un algoritm de învățare profundă. În timpul sesiunii de verificare a identității, pentru a determina vivacitatea semnalmentelor biometrice faciale ale solicitantului se face o comparație între un instantaneu luat dintr- un flux video selfie cu imaginea persoanei citită de pe componenta de securitate a actului de identitate, după caz, preluată din Registrul de stat al populație”, se arată în nota informativă a proiectului care urmează să fie aprobat la Guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Solicitantul, conform documentului, urmează a fi persoana fizică supusă verificării identității.

„Un serviciu de identificare a persoanei la distanță are același scop ca și verificarea față în față a identității, și anume – comunicarea directă, verificarea autenticității actului de identitate prezentat de solicitant și că acesta este deținătorul legitim al actului respectiv” se arată în nota informativă a proiectului.

Ministerul Digitalizării consideră că identificarea persoanelor la distanță prevede anumite riscuri, iar identificarea facială ar putea contracara anumite fraude. Autorii susțin că nu este necesară alocarea resurselor financiare din bugetul de stat pentru implementarea inițiativei.

Proiect HG Identificarea Persoanelor La Distanță by Realitatea.md on Scribd

#ampentă facială #Guvern #identificare #moldoveni #proiect de lege

Groenlanda face o „alegere clară” pentru consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, a declarat luni, 7 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce Bruxelles-ul a anunțat un pachet de investiții de 200 de milioane de euro, scriu știrileprotv.ro.

Vorbind la Nuuk, alături de premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și de premierul danez Mette Frederiksen, von der Leyen a prezentat relația drept un parteneriat în ambele sensuri.

Declarația reînnoită UE-Groenlanda, a spus ea, „reflectă o alegere clară exprimată de Groenlanda de a consolida legăturile cu Uniunea Europeană”, demonstrând în același timp și decizia Europei „de a fi mai prezentă” și mai implicată în Groenlanda și în întreaga regiune arctică.

Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va prelua controlul asupra Groenlandei. În luna iulie, el a declarat, la începutul unui summit NATO din Turcia, că „Groenlanda (…) ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”.

Arctica a urcat rapid pe lista priorităților geopolitice ale Bruxelles-ului. Von der Leyen a afirmat că regiunea a devenit un loc „în care plăcile tectonice ale geopoliticii se ciocnesc”, adăugând că UE are un interes direct în evoluțiile de acolo și pregătește o nouă strategie pentru Arctica, care urmează să fie prezentată în această toamnă.

De asemenea, este de așteptat ca Arctica să ocupe un loc important în discursul privind Starea Uniunii pe care von der Leyen îl va susține săptămâna viitoare, în timp ce Bruxelles-ul pregătește strategia revizuită.

Ea a reiterat că viitorul Groenlandei trebuie decis de populația Groenlandei și de Danemarca.

Vizita de două zile, începută duminică, a avut ca obiectiv transformarea mesajului politic în proiecte concrete. Un oficial al Comisiei a declarat că deplasarea era pregătită de mai multe luni, dar fusese amânată la solicitarea lui Frederiksen din cauza alegerilor din Danemarca din luna martie.

Von der Leyen a semnat o declarație comună reînnoită cu Groenlanda și Danemarca și a anunțat un pachet de 200 de milioane de euro din partea UE pentru parteneriatul din acest an și anul viitor.

La operatorul groenlandez de telecomunicații Tusass, aceasta a lansat un proiect de conectivitate prin satelit menit să îmbunătățească accesul la internet în comunitățile izolate. Bruxelles-ul va sprijini, de asemenea, dezvoltarea hidroenergiei și va colabora cu Groenlanda la proiecte miniere menite să conecteze mai strâns materiile prime ale insulei cu industria europeană.

Declarația mai amplă extinde cooperarea în domenii precum educația, infrastructura, pescuitul, turismul, locuințele, cercetarea, combaterea schimbărilor climatice, protecția civilă, securitatea cibernetică și reziliența regiunii arctice.

Von der Leyen a vorbit și despre relația pe termen lung, afirmând că Executivul european a propus mai mult decât dublarea finanțării UE pentru Groenlanda, până la 530 de milioane de euro, până în 2034.