Simpla gravitate a faptei, fără demonstrarea unui risc specific (ex: sustragere, influențare martori, recidivă iminentă), nu este suficientă pentru restrângerea libertății. Este motivarea magistratei Arina Ialanji, de la Judecătoria Buiucani, care l-a plasat pe Ion Creangă, șeful suspendat al Direcției juridice a Parlamentului, acuzat de trădare de patrie, în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Într-un răspuns pentru redacția realitatea.md, judecătoarea menționează că „izolarea persoanei nu este justificată și absolut necesară la moment, cu atât mai mult că doar gravitatea faptei nu este un argument forte în vederea privării persoanei de libertate”.

Mai mult, în același răspuns oferit redacției realitatea.md, Arina Ialanji susține că „instanţa a considerat că izolarea totală de societate a lui Ion Creangă la moment nu este raţională”.

„Inculpatul Ion Creangă pe parcursul cercetării judecătoreşti nu a întreprins măsuri privind influenţarea martorilor şi nu a împiedicat efectuarea actelor de urmărire penală, mai mult inculpatul a specificat că locuieşte în mun. Chişinău …., dând asigurări că este gata să se afle la dispoziţia instanţei de judecată şi poate să-şi asume angajamentul de a se prezenta ori de câte ori va fi necesar.

Mai mult, deja după schimbarea măsurii preventive, inculpatul Ion Creangă s-a prezentat la două şedinţe de judecată consecutiv. Astfel, măsura aleasă de instanţă a fost una justificată, asigurând continuitatea procesului penal, asigurându-i prezenţa inculpatului la şedinţele de judecată, dar şi efectuării tuturor acţiunilor ce ţin de cercetarea judecătorească în această cauză în condiţii de corectitudine şi obiectivitate maximă. Riscul împiedicării bunei desfăşurări a justiţiei, precum şi riscul eschivării trebuie să fie argumentat şi probat dar nu să fie unul declarativ, având în vedere că măsura arestului preventiv – este una excepţională”, se arată în răspunsul judecătoarei pentru redacția noastră.

Procurorul pe caz, Dumitru Ștefârță, a declarat pentru ipn.md că a insistat pe prelungirea arestului preventiv, însă instanța a luat act de motivele apărării – starea de sănătate și vârsta inculpatului Creangă.

„Învinuirile noastre se confirmă prin conținutul probelor. Din replicile aduse de apărare se spune că acea discuție înregistrată e doar o discuție între doi vecini. Totuși în cadrul acesteia se transmit informații cu caracter secret și e clar că domnul Creangă ar fi fost remunerat. La moment domnul Creangă se bucură de prezumția nevinovăției”, a menționat Dumitru Ștefârță.

Următoarea ședință în acest dosar va avea loc joi, 20 martie curent.

„Procurorul PCCOCS va solicita prelungirea arestului la domiciliu (legea nu permite solicitarea schimbării măsurii, în acest stadiu al dosarului)”, a precizat Emil Gaitur, purtătorul de cuvânt al PCCOCS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful suspendat al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, reținut în iulie 2024 și învinuit de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova, a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, conform deciziei judecătoarei Arina Ialanji. Vârsta, starea de sănătate a inculpatului, dar și etapa desfășurării anchetei, sunt motivele invocate de avocatul lui Ion Creangă. Anterior, avocatul acestuia a mai spus că „domnul Creangă nu ar avea intenția să eschiveze sau să influențeze procesul penal”.

#arest la domiciliu #dosar Creanga #judecatoare #motivare

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.