Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și alte 34 de organizații neguvernamentale din Republica Moldova propun Parlamentului să amâne adoptarea modificărilor la Legea deșeurilor, ce vizează dreptul de incinerare a cauciucurilor uzate.

Amânarea este solicitată de către Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic până la stabilirea unei monitorizări depline a emisiilor gazelor de eșapament, prevăzută de Legea cu privire la aerul atmosferic.

„Monitorizarea trebuie efectuată cu gazoanalizatoare automate, prevăzute cu transmiterea online către Agenția de Mediu a rezultatelor analizei, aceasta fiind o condiție obligatorie pentru siguranța unui proces tehnologic precum arderea anvelopelor uzate. O astfel de monitorizare ar trebui să includă atât primirea de informații online cu privire la calitatea emisiilor de către instituțiile de stat, cât și posibilitatea accesului online la aceleași date pentru publicul larg”, se menționează în declarație. Organizațiile semnatare subliniază că e nevoie să fie asigurată monitorizarea aerului în zona dispersiei gazelor de eșapament de la instalațiile care emit aceste gaze. „În lipsa unui sistem eficient de monitorizare, orice argumente despre lipsa impactului negativ al emisiilor asupra sănătății omului le considerăm nule și amorale”, se arată în declarație.

ONG-urile atenționează și asupra riscurilor de corupție odată cu adoptarea acestor modificări legislative.

„Asigurarea detoxificării complete a emisiilor este extrem de costisitoare, iar expertize în domeniul mediului arată că țările lumii a treia sau în tranziție, pentru a economisi bani, recurg la oprirea periodică a filtrelor sau admit funcționarea după expirarea termenului de exploatare a acestora”, se spune în declarație.

Printre semnatari sunt Consiliul Național al ONG-urilor de Mediu, Fundația Soros Moldova, Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”, Mișcarea Ecologistă din Moldova, Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor și alte organizații, în total 34 la număr.

Amintim că, ieri, 14 februarie, Partidul Verde Ecologist a organizat un flashmob în fața Guvernului, prin care a cerut demisia ministrei Mediului, Iuliana Cantaragiu, și a secretarilor de stat pe motiv că au acordat aviz pozitiv la inițiativa legislativă care prevede incinerarea anvelopelor uzate.

Ulterior, Ministerul Mediului a venit cu o reacție prin care a informat că, „coincinerarea deșeurilor este de fapt procesul de transformare a deșeurilor solide în energie. Astfel, pe lângă faptul că se reduce poluarea solului, apelor și aerului, eliminând procesul de depozitare, prin coincinerare se consumă mai puține resurse naturale fosile precum: gaz, cărbune, păcură, ultimele două generând emisii mai mari în urma procesului de ardere, decât de la coincinerarea anvelopelor, conform datelor științifice”.

Precizăm că, deputații, cu voturile majorității parlamentare au aprobat în prima lectură proiectul de lege prin care se permite incinerarea cauciucurilor uzate, motiv ce a stârnit nemulțumirea reprezentanților societății civile, dar și politice, pe motiv că ar fi o decizie incorectă, cu un impact negativ asupra mediului și sănătății oamenilor.

#cauciucuri #ONG #parlament #proiect de lege

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.