Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

DOC pe 288 de pagini. Curtea de Apel Chișinău a dezvăluit motivul condamnării lui Ilan Șor

09 Iun. 2023, 16:23
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
09 Iun. 2023, 16:23 // Actualitate //  Realitatea.md

Curtea de Apel Chișinău a dezvăluit motivul condamnării lui Ilan Șor la 15 ani de închisoare pentru înșelăciune și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”. Verdictul a fost anunțat pe 30 mai, la o lună și jumătate de la condamnarea definitivă din 13 aprilie a acestui an. Argumentele completului de judecată sunt expuse pe 228 de pagini.

Bunurile lui Șor, care au fost sechestrate, vor fi acum confiscate în favoarea statului, respectiv 5 miliarde 291 milioane lei. În 2017, Ilan Șor a fost condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare pentru fraudă și spălare de bani în dosarul. Dosarul era pe rolul Curții de Apel Chișinău, iar ședințele de judecată au fost amânate în mod repetat.

În 2019, Ilan Shor a părăsit țara. Se crede că se află în Israel, de unde organizează proteste împotriva actualului guvern.

Anul trecut, Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva lui Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Sancțiunile includ interdicția de a intra în Statele Unite ca imigrant sau non-imigrant. Recent, Consiliul Uniunii Europene a decis să impună sancțiuni fugarilor Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe, deputatului Marina Tauber, care este urmărită penal în mai multe dosare, și rusului Igor Chaika. Sancțiunile vizează înghețarea fondurilor în UE, precum și interdicția de călătorie.

Pe 5 iunie, Norvegia a anunțat și că s-a alăturat sancțiunilor impuse de Consiliul UE.

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat joi, 13 aprilie curent, la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”, în cea de-a doua instanță. A fost privat de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar pe termen de 5 ani și s-a dispus încasarea de la politicianul fugar a sumei de 5,2 miliarde de lei.

Recent, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a menționat că Ilan Șor ar putea să-și ispășească pedeapsa chiar și în Israel, nu obligatoriu în Moldova. Totuși, decizia urmează să fie luată de autoritățile din Israel.

Între timp, procurorii, de comun cu ARBI, au pus sechestru pe mai multe bunuri, în valoare de 1,36 miliarde de lei, care aparțin lui Șor. Este vorba de proprietăți cu capital social, terenuri, mijloace de transport, aeronave.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:05
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:05 // Societate //  Ana Panaguța

Adăposturile care figurează în evidențele autorităților nu corespund toate condițiilor necesare pentru a fi folosite în situații de urgență. Unele sunt ocupate, iar altele nu asigură condiții adecvate de ventilație. Autoritățile pregătesc modificarea legislației și o nouă cartografiere a spațiilor care pot fi utilizate drept adăposturi. Despre acest lucru a declarat șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit acestuia, locurile respective au fost incluse de-a lungul anilor în evidențele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și ale Ministerului Afacerilor Interne, însă nu toate mai pot fi utilizate în prezent.

„IGSU a făcut un efort anul acesta și a identificat câte dintre ele corespund, în realitate, titlului de adăpost. Unele nici nu au cum să fie folosite în acest scop, altele sunt ocupate. Trebuie să existe și condiții de aerisire, de circulație a aerului, pentru că, dacă într-un spațiu se adună mai mulți oameni și nu există ventilație, faci mai mult rău decât bine”, a explicat Diaconu.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a menționat că, în prezent, responsabilitățile sunt împărțite între mai multe instituții. Primăriile și proprietarii spațiilor, majoritatea private, sunt responsabili de întreținerea acestora, în timp ce IGSU trebuie să le identifice și să le cartografieze.

Diaconu spune că această împărțire a responsabilităților a creat probleme și că autoritățile au început procesul de modificare a cadrului legal.

„Prima urgență este să facem claritate legislativă și o vom face destul de rapid. Se lucrează acum atât la lege, cât și la hotărârile de Guvern. Al doilea lucru este să facem o cartografiere corectă a locurilor care pot fi folosite”, a declarat oficialul.

Totodată, urmează să fie stabilite categoriile de adăposturi și să fie marcate corespunzător, astfel încât oamenii să le poată identifica în cazul unei situații de criză.

„Omul, chiar dacă se duce acum, nu găsește acest loc marcat”, a atras atenția Sergiu Diaconu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!