Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) propun un amendament la legea bugetului de stat pentru anul 2022 prin care să fie anulate prevederile privind majorarea salariilor pentru deputați, președintele țării, prim-ministrului, miniștrilor și viceprim-miniștrilor. Anunțul a fost făcut de deputata PSRM Adela Răileanu, care a precizat că a înregistrat un amendament la Comisia economie, buget și finanțe.

„Alături de colegii de fracțiune din Parlament, am semnat un amendament important la proiectul de lege privind bugetul de stat pentru anul viitor. Este vorba de renunțarea la majorarea salariului deputaților. Sper că PAS va vota pentru această inițiativă, pentru ca, măcar în ceasul al doisprezecelea să demonstreze solidaritate cu poporul, pe care l-a adus la sărăcie și disperare. Este inadmisibil să-ți tragi salarii groase în timp ce poporul tău, căruia i-ai promis vremuri bune, suferă din cauza scumpirilor fără precedent. Hai, stimați colegi parlamentari, să vedem solidaritatea din denumirea partidului”, a scris deputata pe pagina ei de Facebook.

Pentru anul 2022 valoarea de referință pentru întregul sistem de salarizare a bugetarilor a fost majorată cu 100 de lei, ceea ce înseamnă o creștere modestă a tuturor salariilor. De asemenea, salariile unor categorii de angajați, printre care șoferii și angajații din serviciul de asistență psiho-pedagogică, vor crește semnificativ.

Potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2022, pentru anul viitor, fondul de salarizare la Președinție va crește de la 17,2 la 19,7 milioane de lei, iar a Parlamentului – de la 118 la 142 de milioane. Asta ar însemna că salariul președintei țării va crește cu 1 500 de lei, iar al deputaților – cu 1 400 de lei.

Precizăm că, președinta țării, Maia Sandu, fiind întrebată despre majorarea bugetului Președinției, la începutul săptămâni a declarat că banii suplimentari care au fost adăugați la bugetul instituției vor fi virați pentru majorarea salariilor angajaților, conform legii salarizării, care prevede creșteri anuale în funcție de situația financiară înregistrată pe parcursul anului.

#Adela Răileanu #BCS #majorare #PSRM #salarii

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.