Dumitru Răileanu, procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), care gestionează dosarul „Direcției nr. 5” sau, pe scurt, DOS în care sunt vizați fostul șef al Inspectoratului General de Poliție, Alexandru Pînzari, șeful Inspectoratului de Poliție Bălți, Valeriu Cojocaru, și preşedintele Federației de Arte Marțiale, Dorin Damir, el însuși ar figura în dosarul „interceptărilor”. Este vorba despre filarea opoziției, inclusiv a Maiei Sandu, actuala președintă de țară, a jurnaliștilor, activiștilor civici. Jurnaliștii Nordnews.md au intrat în posesia unor documente care ar confirma astea.

Dumitru Răileanu, care exercită urmărirea în dosarul „Direcția 5”, ar fi bănuit „pentru culegere ilegală de informație ocrotite de lege, despre viața personală, ce constituie secret personal sau familial, fără consimțământul persoanei, cu utilizarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obținerea ascunsă a informațiilor, precum și violarea dreptului la secretul convorbirilor telefonice cu încălcarea legislației, cu folosirea situației de serviciu”.

Potrivit materialelor cauzei penale, s-a constatat că „procurorul PCCOCS Dumitru Răileanu, având calitatea de persoană cu demnitate publică, fiind conducătorul grupei de urmărie penală, format în cauza penală nr. 2018790001, în perioada ianuarie 2018 – februarie 2019, contrar cerințelor stabilite de prevederile articolului 132¹, din Codul de procedură penală, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile, fără a stabili contexiunea între persoanele care au postat comentarii, care reprezintă chemări la violență și dezordini în masă, cu cele în privința cărora au fost efectuate măsuri speciale de investigații, fără anexarea a careva probe ce puteau conduce rezonabil la concluzia că persoanele vizate contribuie, în orice mod, la pregătirea, comiterea, favorizarea sau tăinuirea infracțiunii investigate, fie primesc sau transmit informații relevante și importante pentru cauza penală, a dispus și prelungit efectuarea măsurilor speciale de investigații în privința a 49 de persoane”, se arată în document.

Totodată, procurorul Dumitru Răilean, „fiind membru al grupului de urmărire penală, format în cauza penală nr. 2017670229, în perioada octombrie 2017 – aprilie 2018, contrar cerințelor stabilite de prevederile art. 132¹din Codul de procedură penală, a dispus efectuarea și prelungirea măsurilor speciale de investigație – interceptarea comunicărilor telefonice în privința a 19 persoane”.

„În cadrul cauzelor penale nu a fost respectată una din condițiile esențiale pentru prelungirea efectuării măsurilor speciale de investigații- acțiunea fiind necesară și proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. La 3 octombrie 2019 a fost emisă ordonanța prin care Dumitru Răileanu a fost recunoscut în calitate de bănut în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 178 alin. (2) lit. a) și lit. b) din Codul penal”, scrie în același document.

Între timp, din cauza lipsei unor acțiuni de urmărire penală, calitatea de bănuit a Dumitru Răileanu a expirat la începutul anului 2020.

Procurorul Dumitru Răilean încă nu a venit cu vreo reacție publică la acest subiect. În cazul în care vom obține una, Realitatea.md o va publica într-un articol separat, cu actualizarea acestuia.

#Directia 5 #procuror

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.