Președinta Maia Sandu a promulgat astăzi, 6 aprilie, Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiției (CSJ), dar și Legea cu privire la reformarea CSJ.

Potrivit documentului, evaluarea CSJ va fi efectuată de o Comisie de evaluare, în termen de șase luni de la demararea procedurii. Membrii Comisiei vor analiza informații referitoare la integritatea etică și financiară atât a actualilor judecători CSJ, cât și a candidaților la funcțiile vacante. Exercițiul de evaluare va fi aplicat o singură dată.

„Raportul privind promovarea sau nepromovarea evaluării integrității etice și financiare va fi transmis către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care va lua o hotărâre finală. CSM poate respinge raportul și dispune o singură dată reluarea procedurii de evaluare, dacă constată anumite erori procedurale și anumite circumstanțe. În același timp, hotărârea CSM privind nepromovarea evaluării va avea drept rezultat eliberarea din funcție a judecătorilor. Acest lucru va avea ca efect lipsirea dreptului de a exercita funcția de judecător timp de șapte ani din data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii”, se menționează în document.

Cât despre Legea cu privire la reformarea CSJ, este important să menționăm că reforma prevede reducerea numărului judecătorilor de la 33 la 20 de magistrați.

„Documentul prevede reorganizarea CSJ, inclusiv revizuirea competențelor Curții Supreme de Justiție. CSJ va avea competențe mai restrânse și nu va acționa ca o instanță de apel, cum se întâmplă în prezent. De asemenea, va fi modificată componența Curții Supreme de Justiție prin asigurarea accesului la funcțiile de judecător CSJ pentru reprezentanții altor profesii juridice, precum avocați, procurori sau profesori universitari în domeniul dreptului”, se precizează în document.

Prin aceste modificări se urmărește „sporirea calității actului de justiție, crearea premiselor pentru uniformizarea eficientă a practicii judecătorești, consolidarea competențelor CSJ, asigurarea numirii unor judecători imparțiali și integri, precum și sporirea încrederii cetățenilor în sistemul judecătoresc”.

#CSJ #decret #Maia Sandu #parlament #reforma

Piața mondială a petrolului va ajunge, în ultimul trimestru din 2026, într-o situație de ofertă excedentară, o premieră de la începutul războiului din Iran, pe măsură ce exporturile de țiței din Golful Persic își revin, în pofida conflictului în desfășurare, a anunțat vineri Agenția Internațională pentru Energie (AIE), transmite Bloomberg, notează Agerpres.

„Piața petrolului dă semne timide de reechilibrare, oferta globală depășind cererea pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Iran”, a precizat agenția care oferă consultanță marilor economii ale lumii în ultimul său raport lunar.

Potrivit AIE, exporturile de petrol din regiunea Golfului au revenit la 74% din nivelurile de dinaintea războiului, datorită unei creșteri semnificative a livrărilor Arabiei Saudite și Irakului, chiar dacă petrolierele continuă să fie vizate de atacuri. De asemenea, stocurile de petrol monitorizate au crescut în octombrie pentru prima dată după luna iunie, a adăugat agenția.

În aceste condiții, AIE și-a îmbunătățit estimările privind oferta mondială de petrol în anul 2026, cu o cantitate semnificativă de 920.000 de barili pe zi. Chiar dacă, la nivel mondial, piața petrolieră se va confrunta în acest an cu un deficit provocat de perturbările producției provocate de război, acest deficit anual ar urma să fie cu 60% mai mic decât cel prognozat de Agenție luna trecută.

Revenirea livrărilor din Orientul Mijlociu, coroborată cu semnalele că președintele Donald Trump s-ar putea abține de la noi acțiuni militare împotriva Iranului, a contribuit la scăderea prețurilor petrolului. Prețurile de referință au scăzut cu aproximativ 18% în această lună, oferind o gură de oxigen consumatorilor și băncilor centrale, prin reducerea presiunii exercitate de costurile ridicate ale combustibililor.

„Exporturile din regiunea Golfului și-au revenit mult mai rapid decât cererea globală de petrol”, a precizat AIE. Livrările din această regiune, excluzând Omanul, au atins luna trecută 18,4 milioane de barili pe zi, în pofida unui val de atacuri asupra petrolierelor, se arată în raportul publicat vineri. Potrivit AIE, Arabia Saudită și-a majorat producția de țiței la 10 milioane de barili pe zi în luna octombrie, în timp ce producția Irakului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, respectiv 4,6 milioane de barili pe zi.

Per total, AIE estimează că oferta mondială de petrol va crește în acest an cu 920.000 de barili pe zi, până la 101,6 milioane de barili pe zi. În schimb, cererea mondială de petrol va scădea cu 2,68 milioane barili pe zi, până la 102,3 milioane barili pe zi.

Potrivit estimărilor AIE, surplusul de ofertă din acest trimestru urmează să se accentueze semnificativ anul viitor. Pe de altă parte, deși se preconizează că, anul viitor, consumul își va reveni, acesta va rămâne sub nivelurile din 2025. Creșterea cererii va fi concentrată în zona materiilor prime pentru industria petrochimică, în timp ce „prețurile ridicate, electrificarea și eficiența consumului de combustibil” vor tempera redresarea în cazul carburanților auto.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.