Fostul președinte al țării, Igor Dodon, actualmente învinuit și cercetat penal în două cauze penale, pe cel puțin șase capete de acuzare nu a putut să justifice peste 1,1 milioane de lei obținuți în perioada anilor cât a deținut mandatul de șef de stat.

În acest sens, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a depistat că, în perioada 2017-2019, Igor Dodon nu a putut să justifice proveniența a 1 175 457, 16 lei.

„Așadar, s-a constatat că diferența pentru anul 2017 în mărime de 380 580, 63 lei, pentru anul 2018 – în mărime de 435 637, 49 lei, pentru anul 2019 – în mărime de 359 236,04 lei, între averea dobândită și veniturile obținute în aceeași perioadă de către Igor Dodon este una substanțială”, se arată în actul de constatare al ANI.

Drept urmare a celor depistate, ANI va depune o sesizare în acest sens la Procuratura Anticorupție în conformitate cu legislația. De asemenea, va depune în instanța de judecată solicitarea în vederea confiscării în folosul statului a banilor, proveniența cărora nu a putut-o justifica Igor Dodon.

Totodată, potrivit deciziei ANI, Igor Dodon se decade din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența averii nejustificate.

#ANI #bani #Igor Dodon #presedinte

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.