Guvernul urmează să aprobe un regulament prin care în Republica Moldova vor fi aplicate sancțiunile internaționale asupra persoanelor care au tangențe cu terorismul sau utilizarea și răspândirea armelor în masă. Responsabilitatea pentru includerea celor vizați în listă va fi responsabilitatea Serviciului de Informații și Securitate.

Serviciul de Informații și Securitate poate include persoane, grupuri sau entități în lista sancțiunilor. Este vorba despre persoanele sancționate de Consiliul de Securitate al ONU și de către Uniunea Europeană.

„Desemnările efectuate în temeiul rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt direct aplicabile și au efect juridic imediat pe teritoriul Republicii Moldova, fiind transpuse la nivel național în cadrul listei consolidate”, se arată în proiectul hotărârii.

De elaborarea listei suplimentare se va ocupa SIS, dacă cei vizați întrunesc unul dintre criterii:

există suspiciuni rezonabile privind participarea persoanelor și organizațiilor la finanțarea, planificarea, favorizarea, pregătirea sau comiterea acțiunilor teroriste, furnizarea, comercializare sau transmiterea armelor către ele, recrutare membrilor sau sprijinul acordat lor;
există o hotărâre judecătorească definitivă prin care o organizație din Republica Moldova sau dintr-un alt stat este declarată ca fiind teroristă;
există o hotărâre judecătorească definitivă privind încetarea ori suspendarea activităţii unei organizaţii implicate în activităţi teroriste;
există o hotărâre judecătorească definitivă privind condamnarea unei persoane pentru comiterea unei infracțiuni cu caracter terorist;
există o hotărâre definitivă a unei instanţe judecătoreşti străine, recunoscută de instanța judecătorească naţională, în privinţa unor persoane, grupuri sau entităţi implicate în activităţi teroriste.

Lista suplimentară, precum și modificările la aceasta se aprobă prin ordinul directorului SIS și se publică imediat pe pagina web oficială a Serviciului de Informații și securitate. Din momentul publicării, lista suplimentară devine obligatorie pentru toate persoanele fizice sau juridice, indiferent de forma lor organizare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Persoana, grupul sau entitatea desemnată poate fi inclusă în lista suplimentară şi supusă măsurilor restrictive în temeiul deciziei unilaterale a unui stat străin sau a unei organizații internaționale, la solicitarea autorității competente din statul respectiv”, se mai arată în proiect.

Statele străine vor putea solicita autorităților din Moldova să includă persoane în lista de sancțiuni, iar SIS va examina cererea și va comunica autorităților de peste hotare decizia pe care a luat-o.

Persoanele vizate vor avea dreptul să solicite informații despre decizie de la SIS și să ceară excluderea din lista sancțiunilor.

Regulament aplicare sancțiuni internaționale Moldova by Realitatea.md on Scribd

#aplicare sancțiuni #Guvern #Moldova #regulament #SIS

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.