Asistenții sociali ar fi obligați să monitorizeze dacă partidele și candidații care participă la alegerile locale generale de pe 5 noiembrie nu vor corupe alegătorii. Mai exact, funcționarii ar trebui să monitorizeze acțiunile care ar putea fi calificate drept mituire.

Informațiile sunt prezentat într-o circulară a Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS). Documentul a apărut pe rețelele de socializare, însă autoritatea nu a confirmat și nu a infirmat deocamdată veridicitatea lui.

Circulara este semnată de secretarul de stat Alexandru Iacub și adresată instituțiilor din subordine și celor la care MMPS are calitate de fondator. O copie a fost transmisă Cancelariei de Stat. Pe lângă prevederi care prevăd că resursele administrative nu pot fi utilizate în campania electorală, documentul se referă și la coruperea alegătorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Așadar, conform lui, MMPS cere acțiuni relevante, conform competențelor, pentru a sprijini Comisia Electorală Centrală (CEC) în organizarea scrutinului, inclusiv „monitorizarea acțiunilor pentru neadmiterea coruperii alegătorilor, atât direct, cât și indirect (Servicii gratuite, reduceri camuflate, ajutoare sociale)”.

„Supravegherea sporită a modului de acordare a ajutoarelor sociale, inclusiv monitorizarea activității lucrătorilor din domeniul asistenței sociale, în vederea neadmiterii ajutoarelor sociale ca fiind cadouri electorale. Distribuirea ajutoarelor sociale trebuie supravegheată îndeaproape, verificându-se dacă există acordare preferențială către susținătorii unui anumit partid sau candidat”, se arată în document.

Solicitați de redacția Realitatea, reprezentanții MMPS nu au oferit precizări și comentarii despre circulară și acțiunile solicitate.

#ajutor social #asistenti sociali #circulara #Ministerul Protecției Sociale #pomeni electorale

Temperaturile extreme din vara anului 2026 au fost asociate cu aproape 50.400 de decese în orașele europene, potrivit unei noi analize internaționale. Aproximativ două treimi dintre ele au fost atribuite încălzirii climatice provocate de activitatea umană.

Analiza a fost realizată de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine din Regatul Unit. Ea a inclus 854 de zone urbane din 30 de țări europene, printre care și România. Rezultatele au fost publicate vineri în revista Nature Health.

Cercetătorii estimează că temperaturile ridicate din iunie–august 2026 au fost asociate cu 50.391 de decese. Dintre acestea, 32.619, adică aproximativ 65%, au fost atribuite încălzirii climatice, în principal prin arderea combustibililor fosili. Numărul este cu 71% mai mare decât cel calculat pentru vara anului 2022, când aceeași metodă a indicat 29.480 de decese.

Cele mai multe decese au fost estimate în Italia, Franța, Spania, Germania și Regatul Unit.

Persoanele de cel puțin 85 de ani au reprezentat aproximativ jumătate dintre victime. Temperaturile extreme au afectat însă și oamenii mai tineri: cercetătorii au identificat peste 800 de decese asociate căldurii în grupa de vârstă 20–44 de ani.

Aproape o treime dintre decese au fost asociate cu episodul de caniculă din 17 iunie – 1 iulie, când temperaturile medii zilnice au depășit cu aproximativ 5,3°C valorile obișnuite.

Pentru a evalua impactul schimbărilor climatice, cercetătorii au comparat temperaturile din vara 2026 cu un scenariu fără încălzirea provocată de oameni. Diferența dintre cele două estimări reprezintă decesele atribuite schimbărilor climatice.

România, printre țările europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității asociate căldurii

Potrivit studiului, România s-a situat pe locul al treilea dintre cele 30 de țări analizate în privința ratei medii anuale a mortalității asociate căldurii în perioada 2000–2025, după Croația și Malta. În zonele urbane din România, cercetătorii au estimat 223 de decese la un milion de locuitori, față de 327 în Croația și 226 în Malta.

București s-a situat pe locul al doilea dintre cele 30 de capitale europene analizate, după Zagreb și înaintea Romei. Rata estimată pentru capitala României este de 268 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu 314 în Zagreb și 241 în Roma.

Cercetătorii explică ratele ridicate din sudul și sud-estul Europei prin expunerea persistentă la temperaturi mari.

Cele 50.391 de decese sunt o estimare epidemiologică, bazată pe temperaturile înregistrate și pe relația cunoscută dintre căldură și mortalitate. Calculul nu folosește date individuale despre decesele efectiv produse. Specialiști independenți, consultați de Science Media Centre España, au subliniat relevanța rezultatelor, dar au precizat că estimările pot varia în funcție de metodele statistice folosite.

Rezultatele arată că sunt necesare sisteme mai bune de avertizare pentru caniculă, protecție pentru persoanele vulnerabile și servicii medicale pregătite pentru temperaturi ridicate.