Parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Capitală, Pavel Borșevschi, împreună cu un grup de preoți din protopopiatul Chișnău, sectorul II, au adresat o scrisoare Înaltpreasfințitul Vladimir, Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, prin care cer să fie inițiat procesul de aderare a Mitropoliei Moldovei la Patriarhia Română, scrie ziua.md.

„Pornind de la realitățile extraordinare în care se află Biserica Ortodoxă din Republica Moldova și în contextul războiului injust și perfid pe care Rusia îl duce în Ucraina, majoritatea preoților și credincioșilor din protopopiatul de Chișinău, sectorul II, au semnat o adresare către Înaltpreasfințitul Vladimir, Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove.

Prin această adresare, rugăm Înaltpreasfinția Sa să inițieze procesul de aderare a Mitropoliei Moldovei la Patriarhia Română. Scrisoarea Înaltpreasfințitului Vladimir, adresată Patriarhului Kirill pe 5 septembrie 2023, în care se afirmă că poporul nostru de origine latină nu are nimic comun cu „russkii mir”, ne dă curaj să credem că acum ca niciodată e momentul potrivit să reparăm greșelile istorice și să ne repunem în demnitatea furată de ocupația rusească”, se arată într-o scrisoare publicată pe pagina de Facebook a Bisericii „Sfântul Dumitru” din Capitală.

Amintim că 13 biserici din diferite raioane vor trece oficial la Mitropolia Basarabiei, obținând toate drepturile juridice, de la un nou cod fiscal până la o altă ștampilă a parohiei. Potrivit europalibera.org, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, peste 60 de preoți parohi din R. Moldova au trecut de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei.

Încă 13 parohi părăsesc Mitropolia Moldovei și trec la Mitropolia Basarabiei. Urmează și altele

#Mitropolia Moldovei #parohii #Patriarhia română

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.