Măsuri pentru combaterea dezinformării și atacurilor cibernetice, soluționarea conflictului transnistrean, dar și de consolidare a forțelor armate sunt incluse în Strategia Națională de Securitate. Documentul a fost publicat de Președinție.

Pentru a asigura securitatea cibernetică a țării, va fi creată o instituție specializată. Totodată, se vor desfășura și instruiri referitoare la „igiena” în spațiul online.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre măsurile propuse pentru asigurarea securității cibernetice se numără „dezvoltarea formelor de cooperare public-privată pentru asigurarea securității ciberneticii, modernizarea bazei tehnice IT a instituțiilor publice și dezvoltarea planurilor de apărare cibernetică a infrastructurii critice, organizarea exercițiilor naționale și internaționale de apărare cibernetică, aprofundarea dialogului și a cooperării în domeniul cibernetic cu Uniunea Europeană.”, se arată în document.

„Strategia securității naționale servește drept bază pentru elaborarea strategiilor de securitate și de apărare sectoriale, acolo unde acestea lipsesc, sau aducerea la zi a documentelor în cauză”, este menționat în dispozițiile finale ale documentului.

Monitorizarea implementării Strategiei și coordonarea interinstituțională se va efectua de către Consiliul Suprem de Securitate.

Strategia Națională de Secu… by Realitatea.md

#CSS #institutie #Moldova #securitate cibernetica #strategie de securitate

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.