Sute de persoane fizice și juridice din R. Moldova au fost incluse într-o „listă neagră” emisă de autorități și nu vor putea realiza liber diferite tipuri de tranzacții – de la cele bancare, vânzare de acțiuni în firme, cesiuni de drepturi și până la înstrăinarea bunurilor imobile sau mobile. Interdicțiile au fost aplicate la solicitarea Comisiei Situații Excepționale, care a emis o dispoziție în acest sens în luna octombrie.

În „lista neagră” au ajuns persoane fizice, agenții economici și asociațiile obștești suspectate că au conexiuni directe sau indirecte cu fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, deputatul fugar Ilan Șor și cetățeanul rus Igor Ceaika asupra cărora SUA au aplicat sancțiuni și i-a inclus în „Global Magnitsky Act”. Interdicțiile au fost impuse de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Departamentului Trezoreriei de Stat al SUA.

„Cutia Neagră Plus” a intrat în posesia unei directive, transmise pe 9 decembrie curent de Comisia Națională a Pieței Financiare către instituțiile bancare din R. Moldova, prin care acestora li se cere să se abțină de la executarea tranzacțiilor bancare, inclusiv achitarea devidendelor, pe un termen de 5 zile de la solicitarea celor vizați de sancțiuni și să informeze urgent Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Directiva CNPF este însoțită de mai multe anexe în care sunt incluse numele a 142 de persoane și 147 de agenți economici și asociații obștești bănuite că au conexiuni cu Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Partidul Politic Șor și Igor Ciaika. După cum reiese din document, listele au fost remise și altor „entități raportoare”, cum ar fi: societățile de registru, societățile de investiții, asigurătorii, organizațiile de microfinanțare, avocații și notarii care sunt implicați în proces când persoanele fizice sau agentii economici fac tranzacții cu bunuri mobile și imobile sau înstrăinează cote-părți din cadrul companiilor.

Toți deputații PP Șor s-au ales cu sancțiuni

În lista celor suspectați că au afiliere cu Ilan Șor și partidul său au ajuns 99 de persoane printre care rude apropiate ale politicianului, toți deputații Partidului Șor din actuala Legislatură, dar și ex-deputații Igor Himici, Maria Albot și Vladimir Vitiuc.

Interdicții la tranzacții au și mai mulți aleși locali reprezentanți ai Partidului Șor: Dinu Țurcanu, președintele raionului Orhei și cel care conduce protestele din centrul Chișinăului, vicepreședinta raionului Orhei Tatiana Platon, primarul orașului Taraclia, Veaceslav Lupov și consilierii municipali din Chișinău Serghei Burgudji și Valerii Klinenko.

Sancționați sunt și avocații Iulian Balan și Aureliu Colenco care apără interesele lui Ilan Șor.

De asemenea are interdicții la tranzacții Dumitru Chitoroagă, administratorul Media Resurse SRL, care deține două televiziuni conectate la Ilan Șor – TV6 și Orhei TV. În listă se regăsește și Arina Corșicova, administratoarea companiei Telesistem-TV care deține posturile de televiziune Primul în Moldova și Accent TV, afiliate anterior socialiștilor. Corșicova a ajuns director al firmei în septembrie 2022. Are interdicții și o altă companie fondată de Arina Corșicova – Moda Prestij SRL. Pe de altă parte, în listă nu se regăsește SRL Diafan al Arinei Corșicova, care a deținut un pachet de acțiuni la Banca Socială ce a făcut parte din Holdingul Șor.

Tranzacțiile unei renumite companii de construcții, sub lupa autorităților

O altă persoană cunoscută care s-a ales cu interdicții, fiind suspectată că este afiliată cu Ilan Șor este Vladimir Tonu, proprietarul companiei de construcții Exfactor Grup. La alegerile parlamentare din 2019, Exfactor a fost unul dintre cei mai importanți sponsori ai campaniei electorale a Partidului Șor, contribuind cu circa 1,4 milioane de lei.

Și compania Exfactor-Grup Construct, fondată de Vladimir Tonu se află în listă. Companiile acestuia au avut de-a lungul anilor mai multe tranzacții cu firme afiliate fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc și ale lui Ilan Șor. În anul 2017, Exfactor a realizat lucrările de modernizare la Aeroportul Internaţional Chişinău, controlat de Ilan Şor prin intermediul companiei „Avia Invest” și a fost contractată pentru a construi parcarea multietajată a aeroportului. În 2018, compania lui Vladimir Tonu a cumpărat hotelul Cosmos de la SRL Infoton-Com, afiliat lui Ilan Şor. Tot Exfactor a cumpărat hectare de teren în apropierea Gării Auto de Nord care au fost anterior în proprietatea firmei Finpar Invest a lui Plahotniuc.

Andronachi și Vîlcu, asociați cu două tabere

Două persoane se regăsesc atât în lista celor afiliați lui Ilan Șor, cât și în cea asociată cu numele lui Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre fostul deputat PDM Vladimir Andronachi și omul de afaceri Alexandru Vîlcu, despre care presa scria că ar fi apropiat și de Igor Dodon.

În iunie 2020, Alexandru Vîlcu a intrat în acționariatul companiei DFM SRL care a făcut parte din grupul Șor, având activități în domeniul magazinelor duty-free. De asemenea, Vîlcu deține o cotă-parte de 25% în capitalul social al SRL Gările Auto Moderne care a preluat gările de la stat prin intermediul unui parteneriat public-privat.

Vladimir Andronachi și Alexandru Vîlcu au primit mandate de arest în dosarul numit generic „blanchete pentru pașapoarte”. Cutia Neagră a scris recent despre legăturile celor doi cu schema de la ASP în perioada în care instituția era condusă de Vladislav Zara, învinuit și el în cadrul cauzei penale.

Printre cele 106 persoane juridice vizate de sancțiuni, pentru că ar avea conexiuni cu Ilan Șor, conform anexelor emise de CNPF, se numără în primul rând cele care au făcut parte din grupul familiei Șor, chiar dacă unele au fost între timp vândute – DFI SRL, DFM SRL, DFN SRL, Dufremol SRL, Nobil Air, Molint Grup, Ghermivali SRL.

În listă mai sunt SRL-urile implicate în frauda bancară, care au fost fondate de Șor prin intermediul unor persoane interpuse și au luat credite de miliarde de la cele 3 bănci devalizate: Dracard, Caritas Group și Provolirom.

Cu interdicții s-au ales și mai multe SRL-uri icare au tangențe cu activitatea aeroportului: Aerofood, Aerolux Handling, Air Handling, Air Investments, dar și companiile mari Aeroport Handling și Air Moldova care au fost cumpărate de la stat.

Vor avea de suferit și firmele care aparțin deputaților Denis Ulanov și Vadim Fotescu: Legarte SRL și Profistaf SRL, incluse în lista anunțată de CNPF.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oamenii lui Plahotniuc din „lista neagră”

În listele tipărite de autorități cu cei conectați la fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc se regăsesc 44 de persoane și 40 de agenți economici. Au interdicții la tranzacții foștii deputați Andrian Candu și Vladimir Cebotari, dar și Serghei Iaralov, omul de încredere al lui Plahotniuc.

De asemenea, sunt vizate mai multe persoane care au deținut anterior funcții publice printre care: Tamara Andrușca, fostă angajată a lui Plahotniuc numită în 2013 în funcția de membru al Curții de Conturi și Vitalie Iurcu, fost director al întreprinderii de stat Moldtelecom.

În „lista neagră” a mai ajuns Sergiu Talpă unul dintre administratorii companiei Assentis Holdings Limited din Cipru, fostă acționară la SRL Bass Systems. Talpă a fost director și la Switchover AG din Elveţia, fondatoare a firmei ICS Switchover SRL din Moldova. Această companie împreună cu Bass Systems au beneficiat de sute de milioane de lei de la întreprinderea de stat Moldtelecom în perioada guvernării democrate. Cutia Neagră a scris recent despre conexiunea lui Plahotniuc cu Bass Systems.

Sunt sancționate de autorități Stela Pahomi, fosta președintă a Consiliului de Administraţie al Moldova-Agroindbank și Olga Dnestrean, reținută în noiembrie curent în dosarul fraudei bancare despre care procurorii spun că ar fi asigurat obținerea actelor permisive de la Banca Națională a Moldovei, care au permis eliberarea creditelor neperformante de la BEM.

Printre cei suspectați de autorități ca fiind afiliați lui Plahotniuc sunt mai multe persoane care au făcut afaceri în domeniul metalelor feroase: Nicolae Pelin, Iurie Cecan, Vladimir Marian și Alexei Țîmbrovski, fost director al intreprinderii de stat Metalferos.

De asemenea, este vizat de sancțiuni Veaceslav Baida, fost administrator al firmei „Gerex-Cons”, Într-un raport al Serviciului de Informații și Securitate, apărut anterior în presă, Baida figurează în calitate de coordonator al schemelor de la Calea Ferată a Moldovei, servind interesele lui Plahotniuc.

Administratorii „imperiului media” al lui Plahotniuc, vizați de sancțiuni

Printre cei sancționați se numără și administratorii afacerilor media conectate la Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre Petru Jelihovschi, director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3 și licenţele posturilor de radio Publika FM şi Muz FM.

În vizorul autorităților este și Sergiu Latiș, administratorul GMG Praduction și General Media Group și Oleg Cristal, fost director al Publika TV și fost consilier al lui Plahotniuc.

40 de persoane juridice conectate la Plahotniuc

În lista cu persoane juridice care au interdicți la tranzacții se numără cele mai cunoscute companii din imperiul lui Vladimir Plahotniuc: ICS Codru Hospitality, Finpar Invest, ÎCS Nobil-Club, Argus-S, Grand Oil și Casa Media Plus, una dintre cele mai mari agenții de publicitate din R. Moldova.

În lista CNPF a fost inclus și SRL BB-Dializa, care implementează proiectul de parteneriat public-privat inițiat de Ministerul Sănătății pentru serviciile de hemodializă. Proprietarul nominal al acestui SRL este firma din Cipru BB-Hamodialyse Limited , care anterior s-a numit Melopmania Limited.

Tot în lista agenților economici afiliați lui Vlad Plahotniuc se regăseaște SRL Alfa-Engineering care deține clădirea Hotelului Național. În calitate de fondator al firmei figurează offshore-ul Vernon Corporation LTD. Cutia Neagră a descoperit anterior mai multe conexiuni ale firmei care duc la fostul deputat PDM, Vlad Andronachi, care a fost omul de încredere al lui Plahotniuc.

Două companii sunt legate de Plahotniuc și de Șor

Doi agenți economici au fost incluși de autorități în ambele liste ca fiind conectați și la Vladimir Plahotniuc, dar și la Ilan Șor. Este vorba despre SRL Anik Imobil, care a fost anterior fondator la SRL Alfa Engineering și a avut în proprietate Hotelul Național. Despre Anik Imobil Cutia Neagră a descoperit anterior că a beneficiat de bani împrumutați în condiții suspecte de la Moldovagaz, Asito și Moldasig.

A doua firmă, inclusă în ambele liste, conectată la Plahotniuc și la Șor este SRL Real Concept Imobil. Compania a cumpărat mai multe imobile de la „Finpar Invest” deținută de Plahotniuc: două terenuri de peste 10 ha din apropierea Gării Auto de Nord, vila urbană cu statut de monument istoric din apropierea Parlamentului și renumita clădire Global Business Center (GBC).

Igor Dodon, sancționat din cauza legăturilor cu Igor Ceaika

Lista celor suspectați de afiliere cu Igor Ceaika este scurtă. Interdicții la tranzacții au primit fostul președinte Igor Dodon și Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă pe care o conduce.

De asemenea, este vizată Fundația de Binefacere „Din Suflet” pe care a fondat-o Galina Dodon, soția fostului șef de stat.

În vizorul autorităților a ajuns și Asociația Obștească Tineretul Găgăuziei condusă de Dmitri Furtună, suspectată și aceasta de legături cu Ceaika.

#Ilan Șor #sanctiuni #Vladimir Plahotniuc

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.