Peste 61 350 de cetățeni au beneficiat anul trecut de asistență juridică garantată de stat, în creștere cu 4 570 de cazuri mai multe decât în anul 2020. Datele se conțin în raportul de activitate a Consiliului național pentru asistență juridică garantată de stat, prezentat Parlamentului spre examinare.

Potrivit raportului, circa 7 la sută dintre cazuri reprezintă asistență juridică de urgență, care este acordată 24/24, indiferent de nivelul de venit al persoanei vizate, inclusiv la examinarea mandatului de arest, dar și victimelor violenței domestice.

Pe de altă parte, în 2021, au fost înregistrate 912 decizii de refuz de acordare a asistenței juridice garantate de stat, numărul fiind mai mare decât în anii precedenți. Autorii raportului explică această tendință prin faptul că Oficiile teritoriale ale Consiliului sunt conectate la unele baze de date și pot verifica informațiile cu privire la veniturile persoanelor.

Conform legii, asistență juridică garantată de stat se acordă persoanelor care nu au bani pentru plata lor şi care întrunesc anumite condiţii. Asistența este acordată în diverse forme, prin explicaţii în probleme juridice, întocmirea actelor, reprezentarea în faţa autorităţilor administrației publice sau instanțelor, în procese civile, contravenţionale și penale. Acest sistem este instituit pentru apărarea drepturilor omului și asigurarea accesului la justiţie, prin diminuarea impedimentelor economico-financiare.

În anul 2021, pentru finanțarea sistemului de asistență juridică garantată de stat au fost alocate 80 018,60 mii lei. Banii au fost cheltuiți pentru administrarea sistemului, remunerarea avocaților și a parajuriștilor.

În Raportul prezentat de către Consiliul național pentru asistență juridică garantată de stat au fost trasate obiective pentru anul curent, printre care figurează asigurarea unei planificări bugetare eficiente, diversificarea spectrului de servicii și tehnologizarea acestora și asigurarea calității asistenței juridice garantate de stat.

Precizăm că, Consiliul național pentru asistență juridică garantată de stat, prezintă Ministerului Justiției, Guvernului și Parlamentului raportul de activitate în fiecare an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#justitie #parlament #raport

Stocurile de securitate ale Republicii Moldova nu pot fi folosite pentru a reduce temporar prețul gazelor, deoarece acestea reprezintă rezerva strategică a țării pentru situații de criză. Precizarea a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, după ce președintele interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a propus utilizarea acestor volume pentru a diminua impactul scumpirii gazelor asupra consumatorilor.

Dorin Junghietu a explicat că stocurile de securitate sunt destinate situațiilor în care aprovizionarea cu gaze este grav perturbată sau când temperaturile extrem de scăzute duc la un consum foarte mare. Acestea nu trebuie confundate cu stocurile comerciale constituite de furnizori, care au tocmai rolul de a ajuta la gestionarea unor creșteri bruște ale prețurilor.

„Este important să explicăm clar de ce stocurile de gaze nu pot fi folosite ca niște volume comerciale obișnuite, căci stocurile de securitate nu sunt pentru a avea gaze un pic mai ieftine, ci ca să avem gaze în general, în cazuri excepționale”, a explicat Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, o simplă creștere a prețului gazelor, chiar dacă afectează consumatorii și economia, nu înseamnă automat că există o situație excepțională în sectorul gazelor. Legislația stabilește criterii clare pentru declararea unei astfel de situații, printre care reducerea importurilor cu peste 20% față de necesar sau temperaturi extrem de scăzute timp de șapte zile consecutive, care provoacă un consum excesiv.

Chiar și în cazul unei situații excepționale, stocurile de securitate nu sunt eliberate automat. Mai întâi trebuie utilizate soluțiile disponibile pe piață, iar decizia privind folosirea rezervei strategice aparține autorității competente pentru gestionarea situațiilor de criză. Ministerul Energiei monitorizează și evaluează permanent situația, însă nu poate decide de unul singur nici declararea unei situații excepționale, nici eliberarea stocurilor.

În prezent, rezerva de securitate pentru sezonul rece 2026–2027 este stabilită la 56,3 milioane de metri cubi, echivalentul a aproximativ zece zile de consum în perioada de iarnă. Republica Moldova nu dispune de propriile capacități de stocare, iar rezerva strategică este păstrată în depozite din România, Ucraina și alte state europene.

Junghietu susține că faptul că gazele din rezervă au fost cumpărate anterior la un preț mai mic nu schimbă destinația acestora. Folosirea lor pentru a reduce temporar costurile ar însemna că rezerva ar trebui refăcută ulterior, iar într-o eventuală criză gazele ar putea fi mai scumpe, mai greu de procurat sau de transportat.

„Faptul că aceste gaze au fost cumpărate anterior la un preț mai mic nu le schimbă destinația. Folosirea lor acum ar putea reduce temporar costul unor achiziții, dar nu ar elimina costurile. Rezerva ar trebui refăcută ulterior, posibil la prețuri mai mari”, a menționat ministrul.

Amintim că, de la 1 septembrie, consumatorii casnici din Republica Moldova achită 20,30 lei pentru un metru cub de gaze naturale, cu TVA inclus. Tariful a crescut cu aproximativ 41%.