Procurorii ar urma să pună sub sechestru un șir de bunuri de-ale familiei lui Igor Dodon și ale rudelor acestuia, inclusiv pe active pe care fostul șef al statului afirmă că nu „le are în proprietate, fie sunt în gaj în bănci”. Anunțul a fost făcut de către Dodon, astăzi, 23 iunie, afirmând că „astfel guvernarea vrea să sustragă atenția că a fost prelungită starea de urgență cu 45 de zile”.

Dodon afirmă că, prin sechestrul care ar urma să fie aplicat, „vor fi înghețate și imobilizate toate bunurile rudelor dobândite corect și licit, până la decizia finală a instanței de judecată care poate dura câțiva ani”.

„Ei încearcă să transfere dosarul în spațiul public, pentru a impresiona presa și cetățenii cu cifre și detalii denaturate. Procurorii aserviți politic au înțeles că dacă dosarul intentat împotriva mea nu are succes juridic, atunci trebuie de făcut jocuri și gesturi propagandistice. Iar un element al acestui teatru propagandistic este să fie pus sechestru pe un șir de bunuri de-ale mele și ale rudelor, inclusiv pe active pe care nu le am în proprietate, fie sunt în gaj în bănci (adică îngheață și imobilizează toate bunurile rudelor mele dobândite corect și licit, până la decizia finală a instanței de judecată care poate dura câțiva ani). Scopul puterii și a echipei de procurori subordonați politic este evident – să prelungească telenovela dosarului Dodon, ca lumea să aibă ce discuta și să dea uitării pentru câteva zile sărăcia și haosul din țară. În mod special, procurorii au primit indicații să acopere cu ceva efectul negativ de la decizia de prelungire a stării de urgență”, zice Dodon.

De asemenea, învinuitul Igor Dodon crede că procurorii „s-au împotmolit deja în dosarul său”.

„Scopul procurorilor este să arate că dosarul Dodon nu s-a împotmolit definitiv și că ei acționează, fac ceva, deși în realitate bat pasul pe loc și sunt deja disperați că au pornit un caz sortit eșecului și care va deveni una din cele mai rușinoase și grave pagini în istoria Procuraturii Generale. Iar instanțele de judecată vor demonstra eșecul lor și faptele de abuz, care nu vor rămânea nepedepsite”, mai scrie Dodon.

Președintele de onoare al PSRM mai anunță că, luni va mai veni cu unele informații despre „show-urile regizate de guvernare în comun cu Procuratura”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Dodon #procurori #sechestru

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.