Igor Dodon a discutat cu ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, despre decizia Parlamentului de a renunța la grupurile de prietenie cu Federația Rusă și Belarus. Liderul socialiștilor a anunțat că în cadrul discuției au mai fost abordate „aspecte legate de starea actuală a relațiilor moldo-ruse”.

Dodon a notat pe rețelele de socializare că i-a povestit lui Ozerov despre faptul că „noul guvern al PAS continuă politica rusofobă promovată în ultimii patru ani”. Liderul socialiștilor consideră că abordarea ar fi contrată așteptărilor majorității cetățenilor și nu ar corespunde intereselor noastre naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am accentuat că, după ce majoritatea PAS a respins inițiativa PSRM privind crearea unui grup de prietenie cu Federația Rusă în Parlamentul țării, fracțiunea socialiștilor va iniția formarea unui grup neoficial de prietenie între Parlamentul Republicii Moldova și Duma de Stat a Federației Ruse. La activitatea acestui grup vor fi invitați toți deputații interesați de dezvoltarea unui dialog constructiv cu Rusia.

Federația Rusă a fost și rămâne un partener strategic al Republicii Moldova, iar noi suntem convinși că restabilirea unei cooperări depline corespunde intereselor cetățenilor noștri și ale întregii țări”, a transmis Dodon.

Drept reacția la declarațiile lui Igor Dodon care vizează partidul de guvernarea, Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt PAS, a declarat pentru Realitatea că politicianul „se preocupa prea mult de PAS și prea puțin de țară”.

La ședința Parlamentului, desfășurată pe 7 noiembrie, Igor Dodon a insistat pe crearea grupurilor de prietenie cu Federația Rusă și Belarus, înaintând un amendament corespunzător. Inițiativa nu a trecut, iar vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman i-a transmis că „nu prietenim cu dictatori”.

Dodon a înaintat un amendament, să fie creat grup de prietenie cu Federația Rusă. Gherman: Nu prietenim cu dictatori

#Dodon #grup de prietenie #Ozerov #parlament #Rusia

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.