După ce Igor Dodon a declarat în fața presei că în urma audierilor de astăzi, 29 decembrie i s-a adus la cunoștință de către procurori că este bănuit în dosarul „Energocom”, însă fără a spune în ce se rezumă bănuiala, Procuratura Generală (PG) s-a dovedit a fi mai „vorbăreață” și a anunțat că fostul președinte al țării este bănuit de depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat), în cadrul dosarului penal denumit „Energocom”.

„Procuratura Generală, informează că astăzi, 29 decembrie, ex-președintele Republicii Moldova, Igor Dodon s-a prezentat în fața procurorilor, unde a fost audiat în calitate de bănuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(3) din Codul penal (Depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat), în cadrul dosarului penal denumit „Energocom”. Menționăm că, bănuiala adusă domnului Igor Dodon este legată de activitatea acestuia din perioada anilor 2008-2009, atunci când a deținut funcția de prim-viceprim-ministru, ministru al economiei și comerțului”, se arată într-un comunicat de presă al PG

Mai exact, acesta din poziția pe care o avea la acel moment, a eliberat avizul în baza căruia, în luna mai a anului 2008 a fost semnat contractul privind procurarea energiei electrice pentru Republica Moldova, în condițiile în care SA „Energocom” avea deja negociate și încheiate două contracte de furnizare a energiei electrice la un preț mai ieftin cu 29%.

Urmare a acțiunilor nominalizate, statul în persoana SA ,,Energocom” i-au fost cauzate daune în proporții deosebit de mari în valoare de 11 927 173 de dolari SUA, echivalentul a 123 957 916 lei, mijloace bănești care au fost transferate ulterior pe conturile unor companii offshore.

Concomitent, aceste acțiuni au dus la majorarea tarifelor la energia electrică, afectând drepturilor consumatorilor finali, cetățeni ai Republicii Moldova.

„Remarcăm că, în cadrul audierilor de astăzi, Igor Dodon nu și-a recunoscut vina în săvârșirea faptei de care este bănuit. Concomitent, dumnealui pentru ziua de azi nu a dat careva declarații, solicitând acordarea unui termen pentru a discuta cu apărătorii săi și a se pregăti de audieri, ținând cont de complexitatea cazului. În privința lui Igor Dodon a fost aplicată măsura procesuală de constrângere sub formă de obligarea de a se prezenta la organul de urmărire penală, în condițiile prevăzute de art.198 din Codul de procedură penală”, se mai precizează în comunicat.

Precizăm că, Igor Dodon a declarat astăzi presei, după ce a ieșit de la audieri că procurorii i-au adus la cunoștință doar faptul că are statu de bănuit în acest dosar, dar nu de acuzat, fără a mai oferi alte detalii aferente cauzei penale.

#dosarul Energocom #Energocom #Igor Dodon #PG

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.