Fostul președinte și ex-liderul socialiștilor Igor Dodon a adus din nou mai multe acuzații guvernării. Astfel, el afirmă că sub conducerea PAS avem cel mai scăzut nivel al investițiilor capitale din ultimul deceniu. În acest an există o reducere dramatică a ponderii investițiilor în totalul cheltuielilor publice. Dacă anul trecut ele au fost de 2,8%, atunci în acest an ele s-au redus cu 30% – până la 2% din totalul cheltuielilor publice. Iar evoluția proastă a indicatorilor bugetari ne permite să afirmăm că până la finele anului acest indicator va continua să scadă.

Reducerea investițiilor publice este determinată atât de cheltuielile prost organizate cât și de lipsa finanțării externe atât de mult trâmbițată.

„Spre exemplu incompetența guvernării de a negocia un preț mai bun la gazele naturale, ei au decis să o acopere cu bani bugetari, sustrăgând resursele de la investiții. Pe de altă parte din granturile promise în acest an în valoare de 2,5 miliarde lei, în jumătate de an guvernarea a reușit să atragă doar 9% sau 237 milioane lei. Evident gaura de 2,3 miliarde lei formată din incapacitatea guvernării de a atrage granturile promise se va manifesta prin reducerea în continuare a investițiilor capitale. Însă mult mai prost stau lucrurile la capitolul împrumuturi”, a declarat fostul președinte.

Bugetul a fost votat cu un deficit record de 19,8 miliarde lei, dintre care 18,1 miliarde lei urmează să fie acoperite din împrumuturi externe.

„În jumătate de an, Guvernul a reușit să atragă doar 2,8 miliarde lei împrumuturi externe, cea ce reprezintă doar 15% din necesar. Dacă ținem cont că Guvernul nu se mai împrumută pe intern datorită dobânzilor mari la credite, care în jumătate de an au crescut de 3-4 ori, atunci la moment avem o gaură bugetară de 17,7 miliarde lei, care nu are nici o șansă să fie acoperită în acest an. Aceasta impune Guvernul să taie din greu din investiții capitale, ceea ce ne face să credem că ponderea lor va continua să scadă până la 1,5% din totalul cheltuielilor”, menționează Igor Dodon.

Igor Dodon susține că lipsa de investiții este compensată cu PR ieftin numit “Satul European”, care de fapt nu este altceva decât centralizarea și monopolizarea fondurilor deja existente de mai mulți ani, iar în realitate volumul investițiilor capitale deja este cu 30% mai mic decât anul trecut și cu tendințe clare de scădere.

„Însă și mai grav este lichidarea autonomiei locale și a procesului participativ la nivel local. Ori toate aceste investiții până acum erau distribuite prin Agențiile de Dezvoltare Regională, unde în mod participativ cu implicarea societății civile, mediului de afaceri, autorităților locale se luau decizii de finanțare a proiectelor prioritare pentru fiecare regiune de dezvoltare. Acum însă, sub privirea tăcută a partenerilor de dezvoltare, societății civile, care a luat apă în gură, Guvernul a decis să centralizeze toate aceste decizii, lichidând procesul participativ la nivel local. Astfel, deciziile de alocare a banilor publici pentru investiții capitale vor fi luate doar pe criterii politice.

În condițiile unei lipse de resurse financiare în bugetul de stat, Guvernarea nu a găsit nimic mai bun, decât să monopolizeze procesul de alocare a resurselor, iar în lipsa banilor, majoritatea proiectelor riscă să rămână doar pe hârtie. În 2014 toți ambasadorii UE au mers la liderii Alianței de atunci să le interzică utilizarea cuvântului “European” în denumirea Alianțelor dubioase. Acum iarăși ambasadorii UE, trebuie să meargă la Maia Sandu să o roage să nu mai utilizeze cuvântul “European” la acest proces rușinos de reducere a investițiilor capitale, monopolizarea și centralizarea deciziilor, iar cel mai rușinos este lichidarea autonomiei locale și a procesului participativ la nivel local”, susține Dodon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dodon #Guvern #investitii #PAS

Președintele Nicușor Dan a publicat în Fox News o opinie în care vorbește despre amenințarea tot mai mare reprezentată de Rusia, rolul României pe flancul sud-estic al NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Dan a subliniat că România este pregătită să își asume mai multe responsabilități în domeniul apărării, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și în tehnică de luptă americană. , transmite Digi24.

„Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pe care America și Europa nu își pot permite să o ignore. Spațiul aerian al României a fost încălcat de zeci de ori de drone în ultimele luni. Conform relatărilor din presă, serviciile de informații americane consideră că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unei țări aliate.

Pentru România, nimic din toate acestea nu este abstract. Ne aflăm pe flancul sud-estic al NATO, la Marea Neagră, și avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toți aliații. Am urmărit această situație de la margine timp de ani de zile, cu drone care ne-au încălcat spațiul aerian și resturi care au căzut pe teritoriul nostru. Am învățat din experiență directă că descurajarea este testată mai întâi la perimetrul alianței”.

Parteneriatul cu SUA și angajamentul României

„Parteneriatul dintre România și Statele Unite a fost construit pentru momente ca acesta. Puterea sa se bazează pe două lucruri: geografia și fiabilitatea. Geografia nu am ales-o noi. Fiabilitatea am câștigat-o. Când Operațiunea „Epic Fury” a necesitat acces și sprijin, România a fost printre primii aliați care au răspuns. Rapid și public. Asta face un partener de încredere.

De aceea, i-am trimis recent pe consilierul nostru pentru securitate națională și pe șeful apărării noastre pentru a transmite angajamentul României față de securitatea Mării Negre, față de împărțirea și redistribuirea sarcinilor în cadrul NATO, precum și față de un parteneriat strategic mai profund cu Statele Unite. Le-am cerut să mențină acest dialog, atât la Washington, cât și la sediul NATO, pentru a răspunde la orice întrebări ar putea avea aliații noștri americani. Și să clarifice faptul că România este pregătită să-și sporească atât nivelul angajamentelor, cât și ritmul în care le îndeplinește.

În spatele acestei oferte se află o premisă simplă. România nu cere mai mult de la America. România se oferă să facă mai mult. Suntem recunoscători pentru leadershipul american și înțelegem că recunoștința trebuie să fie însoțită de responsabilitate. Statele Unite au dreptate să se aștepte ca Europa să-și asume o parte mai mare din propria apărare, iar România susține această așteptare cu fonduri și acțiuni concrete, inclusiv prin obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035”.

Investiții de miliarde în infrastructura militară

„La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, de pe litoralul Mării Negre, România a demarat unul dintre cele mai ample programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO: lucrări de extindere și modernizare în curs de desfășurare sau planificate, în valoare de aproximativ 2,5–3 miliarde de euro.

Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea sunt conectate printr-o rețea logistică militară, care leagă aerodromuri, drumuri, porturi, poligoane de instrucție și infrastructura de aprovizionare, astfel încât România și Statele Unite să poată deplasa rapid trupe și echipamente atunci când este cel mai mare nevoie.

Modernizarea forțelor noastre armate se bazează pe sisteme americane: sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, artileria de rachete HIMARS, avioanele F-16, tancurile Abrams și cele 32 de avioane F-35A prevăzute.

Aceasta nu este o listă de cumpărături. Este o decizie de a asigura interoperabilitatea cu platformele americane și ale NATO. Și pentru ca forțele române să fie pregătite încă din prima zi a unei crize, nu abia în a 30-a”.

Descurajarea Rusiei începe înaintea unei crize

„Pentru că descurajarea nu se referă doar la ceea ce poate face NATO odată ce o criză a început. Este vorba despre a convinge un adversar, înainte ca acel moment să sosească, că agresiunea va eșua și că alianța va răspunde ca un tot unitar.

Acest lucru necesită capacități vizibile, o infrastructură rezilientă și voința politică de a le folosi pe amândouă. De asemenea, este necesar ca aliații să știe că pot conta unul pe celălalt, nu doar la Washington sau la Bruxelles, ci și pe teren, unde geografia și gradul de pregătire decid cât de repede o decizie se transformă în acțiune.

Răspunsul Europei față de Rusia include piste de decolare, porturi, poligoane de antrenament, conducte și baterii de apărare aeriană din România, precum și sprijinul pe care România îl oferă aliaților săi aflați sub presiune.

O Românie mai puternică înseamnă un flanc sud-estic mai puternic. Un flanc mai puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei.

Suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm și să fim alături de aliații noștri, mai presus de toate de Statele Unite. Mesajul nostru este, așadar, clar: România nu va aștepta să fie pusă la încercare înainte de a fi pregătită”.