Partidul Socialiștilor (PSRM) și Partidul Comuniștilor (PCRM) vor merge separat în alegerile locale din această toamnă, deși în Parlament formațiunile formează un bloc comun – Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Decizia a fost anunțată astăzi, 10 iulie, de către socialiști, într-un comunicat de presă.

„Conducerea Partidului Socialiștilor și a Partidului Comuniștilor au avut astăzi o ședință comună, în cadrul căreia au analizat situația actuală din țară și au stabilit prioritățile agendei parlamentare a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor pentru perioada următoare. În special, fracțiunea parlamentară BCS va prezenta un raport alternativ pentru cei doi ani de guvernare PAS. Totodată, PSRM și PCRM vor merge paralel în alegeri, susținându-și reciproc candidații cu cele mai mari șanse în localitățile țării”.

Anterior cei din PSRM au anunțat că vor avea propriul candidat la alegerile locale din municipiul Chișinău, fără a menționa alte detalii.

Amintim că alegerile locale generale se vor desfășura pe 5 noiembrie 2023. Decizia a fost luată de Comisia Electorală Centrală (CEC) în data de 4 iulie. Hotărârea va intra în vigoare la data de 7 august 2023, atunci când va începe și perioada electorală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Campania electorală va începe la data înregistrării concurenților electorali, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării.

În perioada următoare, CEC va elabora și va aproba Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor locale generale, care va conține acțiunile ce urmează a fi întreprinse pentru organizarea scrutinului, termenele de realizare a acestora, precum și responsabilii de fiecare acțiune pornind de la competențele principalilor subiecți implicați în procesul electoral.

#alegeri #CEC #PCRM #PSRM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.