Astăzi, 16 februarie, se împlinesc doi ani de la moartea activistului și liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, unul dintre cei mai cunoscuți critici ai regimului condus de dictatorul rus, Vladimir Putin.

Navalnîi a devenit cunoscut pentru activitatea sa politică împotriva conducerii Federației Ruse, dar și pentru campaniile civice prin care a denunțat corupția la nivel înalt. De-a lungul anilor, el a fost considerat unul dintre principalii adversari ai Kremlinului, statut care l-a transformat într-un inamic declarat al puterii politice de la Moscova.

În 2011, Alexei Navalnîi a fondat Fundația Anticorupție (FBK), organizație prin intermediul căreia a publicat investigații despre averile și legăturile unor oficiali ruși de rang înalt. Activitatea sa i-a adus recunoaștere internațională, fiind declarat prizonier de conștiință de Amnesty International și laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire.

Pentru a-și promova mesajul, Navalnîi a folosit intens rețelele sociale, unde, alături de echipa sa, a publicat materiale video și documentare despre corupția din Rusia. Printre cele mai cunoscute investigații se numără acuzațiile potrivit cărora fostul vicepremier Igor Șuvalov ar fi deținut un apartament de aproximativ 1.000 de metri pătrați la Moscova, iar soția sa ar fi transportat câini la expoziții internaționale cu avionul privat. De asemenea, Navalnîi a relatat despre o reședință atribuită fostului premier Dmitri Medvedev, estimată la 30 de miliarde de ruble.

În 2017, Navalnîi și FBK au lansat filmul de investigație „Nu este Dimon pentru tine”, care descria un presupus „imperiu secret” al lui Medvedev. Potrivit investigației, rețeaua ar fi fost finanțată de oligarhi prin fundații caritabile. Filmul a fost vizionat de peste 25 de milioane de persoane și a declanșat proteste în 84 de orașe din Rusia.

Activitatea politică a lui Navalnîi a fost constant blocată de autorități. Deși a obținut locul doi la alegerile pentru Primăria Moscovei în 2013, acestuia i s-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2018. Condamnările primite în dosare de delapidare și fraudă, considerate de susținătorii săi motivate politic, au fost folosite ca argument pentru excluderea sa din competițiile electorale.

De-a lungul anilor, Navalnîi a fost implicat în mai multe procese penale, inclusiv dosarele Kirovles și Yves Rocher, soldate cu condamnări cu suspendare, ulterior transformate în pedepse cu executare. În 2022, Tribunalul Municipal Moscova l-a condamnat la nouă ani de închisoare pentru fraudă și sfidarea curții, iar în 2023 a primit o nouă sentință de 19 ani într-o colonie penală cu regim special pentru „extremism”.

Inițial încarcerat în regiunea Vladimir, Alexei Navalnîi a fost transferat la sfârșitul anului 2023 în Colonia Corecțională nr. 3 „Polar Wolf”, situată deasupra Cercului Arctic, în districtul autonom Yamalo-Nenets.

Pe 16 februarie 2024, Serviciul Penitenciar Federal a anunțat moartea lui Alexei Navalnîi. Autoritățile ruse au susținut că acesta a murit din cauze naturale, invocând o „boală combinată”. Potrivit unor surse oficiale, Navalnîi s-ar fi simțit rău după o plimbare, și-ar fi pierdut cunoștința, iar încercările de resuscitare nu au avut succes.

La rândul său, soția sa, Iulia Navalnaia, a afirmat că soțul ei a fost otrăvit în detenție. „Două laboratoare din două țări au concluzionat independent că Alexei a fost otrăvit”, a scris aceasta pe Telegram, cerând publicarea rezultatelor analizelor. Kremlinul a respins acuzațiile, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând că „nu știe nimic despre aceste afirmații”.

Moartea lui Navalnîi a provocat reacții internaționale dure. Mai mulți lideri europeni au susținut concluziile unor anchete care indică o posibilă otrăvire cu epibatidină, o toxină rară. Autoritățile ruse au calificat aceste informații drept „știri false” și „propagandă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La doi ani de la deces, zeci de persoane au depus flori la mormântul lui Navalnîi din cimitirul Borisovskoe din Moscova, în timp ce comemorări au avut loc și în alte orașe din Rusia și din străinătate. Potrivit organizației OVD-Info, mai multe persoane au fost reținute în timpul acestor acțiuni.

#condamnare #lider #moarte #Navalinîi #regimul lui Putin #Rusia

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.