Curs valutar
  • EUR
    20.1579
    0.3344%
  • USD
    17.9853
    0.2096%
  • RUB
    0.2220
    -0.3604%
  • RON
    3.7744
    0.3073%
  • UAH
    0.3939
    -0.4824%

Toate știrile

03 noiembrie 2026

Doi ani mai târziu: în fața agresiunii ruse continue, Moldova navighează ferm pe calea sa spre Vest

22 Feb. 2024, 16:22
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
22 Feb. 2024, 16:22 // Politica //  Elena Putregai

Se împlinesc doi ani de când Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei, dar reverberațiile războiului încă în derulare persistă pe întregul continent european. La rândul său, Republica Moldova, care se numără printre cele mai afectate state după Ucraina, se confruntă cu repercusiunile de durată ale agresiunii hibride a Rusiei, abordează Iulian Groza într-un editorial publicat de Agenția IPN și preluat de Realitatea.md.

În mijlocul acestor provocări, Moldova a demonstrat un spirit rezilient și un angajament neclintit de a-și fortifica securitatea, de a-și asigura viitorul și de a avansa pe calea sa de a deveni membră a Uniunii Europene (UE). Aspirația națională a țării, așa cum a fost stabilită de Președinta Maia Sandu, este ca Republica Moldova să fie pregătită să adere la UE până în 2030.

În aprilie 2023, UE și-a reafirmat sprijinul pentru Moldova prin desfășurarea în țara noastră a Misiunii de parteneriat a UE (EUPM). Astfel, UE a semnalat un angajament robust de a consolida structurile de gestionare a crizelor ale țării și capacitatea lor de a combate amenințările hibride, inclusiv războiul cibernetic și manipularea informațională străină. Îmbrățișarea de către Moldova a acestei inițiative de colaborare subliniază hotărârea sa de a-și proteja suveranitatea în fața presiunilor externe și de a-și fortifica legăturile cu aliații europeni.

Adoptarea noii Strategii Naționale de Securitate a Republicii Moldova, în decembrie 2023, a marcat un moment crucial în agenda de securitate a țării. Viziunea Președintei Sandu pentru Republica Moldova stabilește ca prioritate consolidarea democrației, promovarea prosperității și asigurarea protecției tuturor cetățenilor printr-un sector modern de securitate. În centrul acestei viziuni se află imperativul consolidării capacității de rezistență față de amenințările hibride și modernizarea forțelor armate și a sectorului securității civile din Moldova. Parteneriatul strategic cu UE apare ca o piatră de temelie pentru consolidarea cuprinzătoare a securității, cuprinzând dimensiunile economică, energetică, cibernetică și de mediu.

În 2023, Moldova s-a confruntat cu escaladarea agresiunii hibride din partea Rusiei, inclusiv cu încercări de subminare a procesului democratic din țară. Forțele susținute de Kremlin au încercat să manipuleze alegerile locale din Moldova, determinând autoritățile să întreprindă acțiuni hotărâte pentru păstrarea integrității instituțiilor democratice ale țării. Întărirea rezistenței în fața interferențelor externe subliniază angajamentul Moldovei de a susține valorile democratice și de a-și proteja suveranitatea națională.

Susținută de UE, SUA și de alți aliați occidentali, Moldova a făcut pași semnificativi pentru reduce impactul crizei economice și crește independența energetică. Prin reducerea dependenței sale de gazul rusesc, țara noastră a trasat o cale către autonomie și durabilitate, spre atenuarea vulnerabilităților la presiunile externe și spre avansarea integrării sale în rețelele europene.

Pe măsură ce Moldova își continuă calea europeană, viitorul referendum constituțional inițiat de Președinta Sandu va determina obiectivul strategic al țării de aderare la UE, consolidând angajamentul ei de a deveni membră a UE până la sfârșitul acestui deceniu. Sprijinul covârșitor pentru integrarea europeană reflectă aspirațiile cetățenilor Republicii Moldova pentru prosperitate, stabilitate și securitate în cadrul familiei de națiuni europene. Referendumul, programat să coincidă cu alegerile prezidențiale, simbolizează un moment esențial în asigurarea viitorului țării în cadrul comunității democratice occidentale.

Astfel, la doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Republica Moldova este o dovadă de neclintire și determinare. Iar, pe măsură ce trasează o cale către un viitor mai luminos, rezistența Moldovei servește drept inspirație pentru societățile care se străduiesc să susțină valorile și principiile democratice în fața adversității.

Iulian Groza este directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE, Chișinău) și ex-viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. Acest editorial este pregătit pentru IPN ca urmare a unui parteneriat al IPRE cu Centrul de Politică Externă (The Foreing Policy Centre), un think tank internațional cu sediul la Londra, ca parte a proiectului IPRE „ThinkTanks4EUMembership”. Textul a fost publicat pentru prima dată aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Nov. 2026, 17:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
03 Nov. 2026, 17:27 // Slider //  Daniela Baranovschi

Primarul Capitalei, Ion Ceban, spune că Primăria Chișinău trebuie să clarifice mai întâi cine va beneficia de compensațiile acordate de Guvern, înainte de a decide cum va oferi ajutor financiar suplimentar pentru plata încălzirii. Edilul susține că municipalitatea trebuie să evite situațiile în care unii locuitori primesc sprijin atât din partea Guvernului, cât și din partea Primăriei, în timp ce alții nu beneficiază de niciun ajutor.

Declarațiile au fost făcute după ce socialiștii din Consiliul Municipal Chișinău au cerut Primăriei să lanseze programul de ajutor pentru locuitorii care nu își pot achita facturile la încălzire. Pentru acest program ar fi fost prevăzute 80 de milioane de lei în bugetul municipal pentru 2026, însă regulamentul de acordare a sprijinului nu a fost încă aprobat.

„Noi, cu siguranță, le-am spus tuturor în Consiliul Municipal Chișinău și o să repet acest lucru joi, în ședința Consiliului: trebuie să vedem cu ce suport, cât de cât minim, vine statul în acest sens. Pentru că nici până în ziua de astăzi nu sunt clare aceste criterii, cine, cum”, a declarat Ion Ceban marți, 3 noiembrie.

 

Primarul a criticat modul în care sunt explicate regulile de acordare a compensațiilor și spune că oamenii nu știu dacă vor primi ajutor sau nu.

„În fiecare zi vedeți această bălbăială, că nu toți vor primi, că nu primul venit, că nu primul servit, banii nu ajung pentru toți”, a afirmat edilul.

Potrivit lui Ceban, municipalitatea trebuie să înțeleagă mai întâi cine este ajutat de Guvern și pentru cine ar fi nevoie de un sprijin suplimentar din bugetul local. El a atras atenția că ajutoarele nu trebuie să se suprapună, dar nici să lase fără sprijin persoane aflate în situații asemănătoare.

„Trebuie să înțelegem pe cine ajutăm. Trebuie să înțelegem că nu există cineva exclus din tot acest sistem. Să nu fie dublate acțiuni. Dacă să fie cumva compensate suplimentar, atunci pentru cine?”, a spus primarul.

Edilul a amintit și de situații din anii precedenți, când diferențe mici de venit au făcut ca unii oameni să primească sprijin, iar alții nu.

„Până la 2.900 de lei am acoperit factura 100% sau 120% împreună. Dar cineva care avea 3.100 n-a primit deloc suport. Asta tot nu este corect”, a declarat Ion Ceban.

Primarul a vorbit și despre cozile formate de oameni pentru a se înregistra la compensațiile la energie, spunând că acestea arată cât de greu le este unor familii să facă față cheltuielilor.

„Vă dați seama cât de disperat este omul astăzi în Republica Moldova ca să facă aceste rânduri? Cât de la pământ este moralul lui, nu mai crede nici în ziua de mâine. Vrea să vadă, să treacă cumva. Nu se gândește la lucrurile care i-ar fi cumva necesare. El se gândește cum să achite aceste facturi”, a afirmat edilul.

Amintim că, socialiștii din CMC au cerut ca regulamentul privind ajutorul municipal să fie inclus pe ordinea de zi a ședinței din 5 noiembrie. Liderul fracțiunii PSRM, Alexandr Odințov, a declarat că majorarea tarifelor la energie pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor. Potrivit lui, gazul costă 26 de lei pentru un metru cub, iar o eventuală majorare până la 30 de lei este discutată. În același timp, tariful la energia termică a crescut cu 62%.

Odințov a amintit că alocarea celor 80 de milioane de lei pentru sprijinirea locuitorilor în sezonul rece a fost una dintre condițiile în care socialiștii au susținut bugetul municipal pentru 2026. Consilierul municipal Vlad Melnic a adăugat că proiectul de regulament și documentele necesare au fost transmise Primăriei în urmă cu aproximativ două luni.

Pe lângă ajutorul financiar, PSRM a propus ca locuitorii cu dificultăți financiare să poată achita în rate facturile pentru sezonul de încălzire 2026–2027, inclusiv pe parcursul verii, până în toamna anului viitor. Socialiștii mai cer să nu fie inițiate procese în instanță pentru recuperarea datoriilor la încălzire și solicită Guvernului și conducerii „Termoelectrica” să permită achitarea treptată a restanțelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!