Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Doi bărbați au fost condamnați la 6 și 7 ani de închisoare pentru trafic de influență. Ce a mai decis instanța

12 Aug. 2025, 12:03
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
12 Aug. 2025, 12:03 // Societate //  Cătălina Boico

Doi bărbați au fost condamnați pentru trafic de influență, comis în mai multe episoade: unul a primit șase ani de închisoare, dintre care trei cu suspendare pe un termen de probă de trei ani, iar celălalt – șapte ani și șase luni de închisoare, dintre care trei ani și nouă luni cu suspendare, având același termen de probă.

Totodată, aceștia au fost privați de dreptul de a desfășura activități de consultanță în domeniul obținerii actelor publice emise de autorități naționale și străine — primul pentru o perioadă de patru ani, iar cel de-al doilea pentru cinci ani. Persoanele au fost anunțate în căutare, în vederea reținerii și plasării în penitenciar.

Instanța a dispus confiscarea echivalentului sumelor obținute ilegal: 15.000 de euro de la primul inculpat și 50.000 de euro de la al doilea, menținând în același timp sechestrul aplicat asupra bunurilor acestora.

„Cei doi inculpați între 2016 și 2018, susținând față de cetățeni ai Federației Ruse că au influență asupra funcționarilor publici de la Consulatul României din Odessa (Ucraina) și de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie din București, ar fi pretins și primit câte 15 000 de euro de la fiecare solicitant adult și 7000 de euro de la fiecare copil pentru redobândirea cetățeniei române.

Banii erau destinați pentru a-i face să accepte depunerea dosarelor pentru redobândirea cetățeniei române de către cetățenii ruși, ca dosarele să fie lucrate în regim prioritar și nu în ordinea înregistrării lor, pentru aprobarea pozitivă a ordinului de acordare a cetățeniei române și depunerea fără rând a Jurământului de credință față de Statul Român la entitatea consulară. Pentru depunere fără rând a Jurământului fiind percepută o taxă suplimentară ce varia între 1 500 și 1 700 de euro”, se arată în comunicatul emis de Procuratura Anticorupție (PA).

PA transmite că, unul dintre inculpați era responsabil de identificarea potențialilor clienți și de transmiterea documentelor necesare celuilalt inculpat, care, în schimb, asigura influența presupusă asupra funcționarilor consulari. În urma acțiunilor lor, inculpații ar fi obținut venituri ilegale de peste 170 000 de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși ambii au negat acuzațiile, instanța, analizând probele administrate în cauză, a stabilit vinovăția acestora. Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.