Doi bărbați au fost depistați la trecerea frontierei cu acte false. Unul dintre aceștia venea din Federația Rusă, iar al doilea se deplasa spre Germania. Într-un caz, semnalat în punctul de trecere a frontierei Sculeni, polițiștii de frontieră au supus unui control suplimentar mai mulți pasageri de la ruta Rusia-Moldova.

Ca rezultat, la un locuitor al orașului Rîbnița, în vârstă de 37 de ani, au fost depistate două permise de conducere. Ambele documente ar fi fost eliberate pe numele său de către autoritățile de competență din Federația Rusă.

„Fiind supus unui control amănunțit, polițiștii de frontieră au stabilit că sunt falsificate. La cele depistate, tânărul a comunicat că permisul original a fost pierdut și pentru a putea folosi mașina și-a perfectat ilegal altele”.

Cel de-al doilea pasager, legitimat ca cetățean moldovean de 45 de ani, originar din Slobozia, s-a pornit în Germania deținând asupra sa permisul de conducere moldovenesc – falsificat.

„În punctul de trecere a frontierei Leușeni a fost depistat la linia II-a de control. Din declarațiile acestuia s-a aflat că permisul l-a obținut anul curent, cu ajutorul unor intermediari. Ar fi costat actul falsificat 250 dolari americani”.

Ulterior, permisele de conducere falsificate au fost ridicate și urmează să ajungă în laboratorul de expertiză judiciară al IGPF. În dependență de rezultate vor fi continuate cercetările și luate măsurile ce se impun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acte false #pasageri #trecerea frontierei

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.