Doi moldoveni au fost prinși de polițiștii români de frontieră, după ce au trecut Prutul în înot. Conaționalii planificau să ajungă în Italia.

Cazul a avut loc pe 22 aprilie, în jurul orei 2:40. Moldovenii au fost observați cu ajutorul tehnicii de termoviziune în apropiere de localitatea Oțetoaia, judeţul Vaslui. Aceștia nu și-au putut justifica prezența în zonă.

„În cel mai scurt timp, poliţişti de frontieră din cadrul sectorului s-au deplasat în zonă şi au procedat la interceptarea și legitimarea persoanele în cauză. Deoarece bărbații, cetățeni din Republica Moldova, în vârstă de 27 de ani, respectiv, 29 de ani, nu dețineau documente prin care să poată proba intrarea legală în România, au fost conduși la sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Huși în vederea continuării cercetărilor”, transmite Poliția română de Frontieră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Responsabilii din Republica Moldova au fost informați, iar cercetările au continuat de comun cu aceștia. În timpul controlului corporal, la moldoveni a fost găsită o carte de identitate românească, care s-a dovedit a fi falsă.

Polițiștii de frontieră îi cercetează pe tineri pentru trecere frauduloasă a frontierei și fals de acte. În baza acordului de readmisie, cetățenii moldoveni au fost preluați de către polițiștii de frontieră din Republica Moldova.

#inot #Italia #moldoveni #Prut #Romania

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.