Doi reprezentanți ai societății civile, selectați de Guvern pentru suplinirea funcției vacante de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), vor fi evaluați de Comisia Pre-Vetting în perioada următoare. Este vorba despre Radu Mîrza, expert în justiție, statul de drept și drepturile omului, și Mihail Sorbalo, conferențiar universitar la Catedra Drept Public a Facultății de Drept de la ULIM.

„Astăzi, Comisia a transmis candidaților formularul Declarației pentru 5 ani. Declarația completată, precum și oricare alte documente adiționale în funcție de caz, urmează să fie returnate Comisiei prin e-mail, până la sfârșitul zilei de 20 septembrie 2023.

Declarația pentru 5 ani este un document care include informațiile privind bunurile și interesele personale ale candidaților, dar și lista persoanelor apropiate din sistemul judiciar, al procuraturii și din serviciul public, așa cum prevede art. 9 alin. (2) din Legea nr.26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Dacă candidații nu au fost anterior subiecți ai declarării averilor și intereselor personale, conform Legii nr. 133/2016, aceștia urmează să completeze declarații de avere și interese personale pentru fiecare din ultimii cinci ani (perioada 2018 – 2022) pentru care nu a fost depusă o declarație anuală.

După recepționarea declarațiilor, Comisia Pre-Vetting va analiza veniturile și proprietățile candidaților și ale familiilor acestora, în temeiul unor cercetări extinse a datelor relevante evaluării, colectate din sistemele informaționale publice, acumulate de la persoane fizice și juridice, și în urma comunicării ulterioare cu candidații”, informează Comisia Pre-Vetting.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Comisiei, funcția de membru în CSP din partea societății civile, pentru care aspiră cei doi candidați, a devenit vacantă în aprilie 2023.

Potrivit Legii cu privire la Procuratură, CSP este constituit din 10 membri. Cinci membri ai CSP sunt aleși de către Adunarea Generală a Procurorilor din rândul procurorilor în funcție, unul de la Procuratura Generală și patru de la procuraturile teritoriale și cele specializate, iar patru membri sunt aleși prin concurs din rândul societății civile, după cum urmează: unul de către Președintele Republicii, unul de către Parlament, unul de către Guvern și unul de către Academia de Științe a Moldovei. În același timp, președintele CSM (inclusiv interimar) este membru de drept al CSP.

#Comisia Pre-Vetting #CSP #societatea civila

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.